Rareș Andrei Berihoi, un tânăr de 24 de ani originar din Iași, a fost supus unei urmăriri internaționale după ce a fugit în Italia. Decizia a fost luată în urma condamnării sale la 5 ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă. Fuga sa în peninsulă a avut loc imediat după ce sentința a fost stabilită, încercând să evite încarcerarea pe care o prevedea decizia instanței de judecată.
Autoritățile italiene au refuzat oficial extrădarea bărbatului către România, invocând condițiile de detenție din penitenciare. Rareș Andrei Berihoi, domiciliat în Ciurea, ar fi trebuit să fie încarcerat la Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași. Din cauza acestui refuz, Tribunalul Iași a anunțat că se află în curs de desfășurarea procedurilor necesare pentru ca executarea pedepsei de 5 ani de închisoare să aibă loc direct în Italia.
Tragedia care l-a trimis în judecată a avut loc în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, pe Bulevardul Independenței. Rareș Andrei Berihoi conducea un Audi A8 cu o viteză de aproape 150 km/h când l-a lovit pe Pavel Bârzu, un bărbat de 58 de ani. Impactul a fost atât de violent pe trecerea de pietoni încât victima a decedat pe loc, trupul fiind rupt în două din cauza forței loviturii.
Deși procurorii au formulat acuzații de omor, Tribunalul a decis schimbarea încadramentului juridic în ucidere din culpă. Inițial, șoferul a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, judecătorul explicând că secționarea trupului a fost cauzată de structura mașinii și de o muchie a capotei. Totuși, la apel, în septembrie 2025, Curtea de Apel Iași a emis o decizie penală definitivă prin care a stabilit pedeapsa de 5 ani cu executare.
Cazul Rareș Andrei Berihoi reia dezbaterea privind utilizarea „filierei italiene” de către cetățenii români care doresc să evite executarea pedepselor. Printre persoanele care au căutat protecția în Italia pentru a nu fi încarcerate în România se numără Alina Bica, Ionel Arsene sau Mario Iorgulescu. Această tendință de a folosi sistemul juridic și condițiile de detenție din Italia ca scut împotriva extrădării este o problemă recurentă în relația dintre cele două state.
Procesul de extrădare și negocierea locului de executare a pedepsei reprezintă un mecanism complex în cadrul Uniunii Europene. În cazul în care extrădarea este refuzată din cauza condițiilor de viață din penitenciare, statele membre pot conveni ca persoana să își execute pedeapsa în țara în care se află, respectând standardele de detenție internaționale.