Costin Dumitru a decis să renunțe la viața din Spania, unde câștiga lunar 3.000 de euro, pentru a se întoarce în comuna sa natală din județul Olt. Deși știa că procesul de reintegrare va fi dificil, el a ales să își investească resursele în transformarea livadei familiei într-o mică afacere de procesare a fructelor. Acesta lucrează acum cu normă întreagă în industria aluminiului, dedicându-și timpul liber fermei de familie.
Proiectul său agricol, numit „Livada Mariei”, se desfășoară pe o suprafață de 7.500 de metri pătrați și include meri, peri, pruni și gutui. Costin Dumitru a plantat acești pomi treptat, folosind fiecare concediu petrecut în România pentru a extinde livada. Învățarea tehnicilor de pomicultură a început prin intermediul bunicului său, care a fost pădurar, oferindu-i bazele necesare pentru gestionarea terenului.
După ce a constatat că producția depășește nevoile consumului propriu, fermierul a început să proceseze fructele în sucuri fără zahăr adăugat, compoturi, gemuri și dulceață. Pentru a putea comercializa produsele legal, familia a parcurs recent demersurile de autorizare necesare. Procesul de producție implică utilizarea unui zdrobitor de fructe, trecând de la un model manual la unul electric, urmat de pasteurizare în vase de inox.
Deși profitul este încă incipient, Costin Dumitru menține standarde stricte de sănătate, utilizând doar cosit în livadă și evitând tratamentele chimice agresive. Cheltuielile pentru întreținerea pomilor sunt acoperite în prezent prin veniturile din salariile sale și ale soției sale. În prezent, produsele sunt vândute în piața volantă din Slatina, în zona Consiliului Județean Olt, în fiecare zi de duminică.
Fermierul subliniază că, deși dorul de casă a fost motivul principal al întoarcerii, dificultățile economice sunt evidente. În Spania, acesta avea o stabilitate financiară, în timp ce în România câștigă aproximativ 700 de euro pe lună, cu ajutorul bonusurilor anuale. Costin Dumitru a declarat că în domeniul pomiculturii nu există sprijin adecvat, nicio instituție neîntreba dacă are nevoie de ajutor sau de resurse pentru dezvoltare.
Fenomenul de migrație a forței de muncă din România rămâne o temă centrală a societății, influențând structura demografică a zonelor rurale. Mulți români aleg să lucreze în Europa de Vest pentru salarii semnificativ mai mari, însă tendința de întoarcere pentru dezvoltarea unor afaceri locale începe să fie vizibilă. Această schimbare de paradigmă pune accent pe dorința de suveranitate economică la nivel individual și familial.