Un documentar realizat de televiziunea publică germană MDR a pus în lumină modul în care ajutoarele sociale din Germania transformă radical viața unor familii de romi din România. Jurnalista Jana Gareis a vizitat orașe germane precum Magdeburg, Halle și Hagen, dar și comunități din România, observând schimbări majore în ultimele opt ani. În zonele documentate, locuințele modeste sau abandonate au fost înlocuite de case mari, moderne și impunătoare, pe străzi fiind parcate mașini de lux cu numere de înmatriculare germane.
Veniturile acestor familii pot atinge sume considerabile prin combinarea muncii cu prestațiile de stat. Un exemplu ipotetic prezentat în documentar arată că o familie cu șapte copii poate obține aproximativ 700 de euro lunar din activități slab remunerate, la care se adaugă până la 3.800 de euro din prestații sociale. Astfel, venitul total net poate ajunge la circa 4.500 de euro pe lună. Un tată a opt copii a confirmat că, prin intermediul Jobcenter, veniturile sale lunare ating aproximativ 3.000 de euro.
Autoritățile locale din România confirmă acest flux financiar care alimentează comunitățile. Zobar-Marian Cuțitaru, viceprimarul comunei Bărbulești din județul Ialomița, a declarat că în localitate există familii cu zece sau chiar 15 copii și că administrația eliberează lunar între 20 și 30 de adeverințe necesare pentru obținerea alocațiilor în Germania. Similar, Marcel Bamboi, primarul comunei Cojasca din județul Dâmbovița, a menționat că beneficiile sociale reprezintă un motiv principal pentru care numeroase familii aleg să rămână în Germania.
În Germania, presiunea asupra bugetelor publice este tot mai mare din cauza creșterii cheltuielilor pentru cetățenii români. În orașul Magdeburg, sumele alocate ajutoarelor sociale pentru români au crescut de la puțin peste 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro, conform datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă. În Hagen, din aproximativ 4.500 de locuitori cu cetățenie română, circa 3.100 primesc ajutoare sociale pentru cheltuieli de trai, ceea ce reprezintă o proporție de aproape 70%.
Administrația germană subliniază că legislația europeană permite accesul la anumite prestații și persoanelor cu venituri reduse, prin contracte de tip minijob. Statutul de lucrător oferă posibilitatea de a solicita ajutoare suplimentare pentru cheltuieli de trai și alocații pentru copii. Totuși, autoritățile atrag atenția asupra posibilelor abuzuri, inclusiv situațiile în care se declară activități independente fictive doar pentru a obține dreptul la aceste prestații financiare de la statul german.
Sistemul de asistență socială din Europa este reglementat prin directive care urmăresc protecția cetățenilor, însă aplicarea lor generează dezbateri privind sustenabilitatea bugetelor naționale. În Germania, creșterea masivă a cheltuielilor pentru cetățenii străini, în special pentru cei din România, pune sub semnul întrebării echilibrul financiar al orașelor cu o mare concentrare de imigranți, în contextul creșterii numărului de beneficiari de ajutoare de la niveluri mici la cifre de ordinul milioanelor de euro.