Un documentar realizat de jurnalista Jana Gareis pentru televiziunea publică germană MDR a pus în lumină situația controversată a familiilor de români care beneficiază de sume considerabile din sistemul de asistență socială din Germania. Raportajul arată cum veniturile totale ale unor familii numeroase pot atinge pragul de 4.500 de euro net pe lună, deși câștigurile provenite direct din activitatea de muncă sunt extrem de mici. Această discrepanță a stârnit reacții puternice în Germania, subliniind tensiunile legate de gestionarea resurselor publice.
Analiza prezentată de jurnaliști pornește de la scenariul unei familii cu șapte copii, unde părinții încasează doar aproximativ 700 de euro lunar din muncă. Prin combinarea alocațiilor pentru copii, ajutorului social și a altor prestații legale, venitul total poate urca la 3.800 de euro, fără a include sprijinul pentru locuință. Asociația Germană a Orașelor și Comunelor a confirmat acest scenariu, care permite unor persoane cu activitate profesională redusă să obțină sume nete de 4.500 de euro lunar.
Investigația a inclus și vizite în România, în localități precum Bolintin-Vale, Fântânele și Bărbulești, unde s-au observat schimbări materiale semnificative. Reporterii au găsit construcții noi și mașini scumpe, multe având numere de înmatriculare germane, deși veniturile din muncă în România sunt mult mai mici. Un tată cu șapte copii a explicat că în Germania alocația pentru un copil este de 259 de euro, comparativ cu doar 50 de euro în România, ceea ce face ca doar alocațiile să însumeze 1.813 euro.
Impactul financiar asupra orașelor germane este masiv, exemplificat prin datele din Magdeburg, unde cheltuielile pentru cetățenii români au crescut de la 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro în 2025. În orașul Hagen, din totalul de 4.500 de cetățeni români înregistrați, aproximativ 3.100 beneficiază de ajutor social de bază. Autoritățile locale au fost nevoite să organizeze echipe de control mixte, format de poliție și reprezentanți sociali, pentru a verifica locuințele și a depista eventualele fraude.
Problema juridică centrală este legată de definiția lucrătorului conform legislației Uniunii Europene, care permite accesul la ajutoare chiar și pentru cei cu activitate redusă. Marc Elxnat, reprezentant al Asociației Germane a Orașelor și Comunelor, subliniază că regulile europene permit astfel de situații. În acest context, Germania a transferat în 2025 aproximativ 528 de milioane de euro în conturi străine pentru alocații, o sumă care reprezintă circa 1% din totalul alocațiilor plătite în țara germană în acel an.
Situația a generat și reacții politice dure, precum cele ale Sahra Wagenknecht, care a cerut oprirea plăților pentru copiii care nu locuiesc în Germania. În același timp, guvernul german a pregătit un plan format din zece măsuri specifice pentru combaterea fraudelor sociale, vizând controale mai stricte și o colaborare sporită între instituțiile statului pentru a proteja bugetul public.