Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR și profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, a oferit detalii despre viziunea sa politică și despre modul în care trebuie percepută activitatea partidului. Sociologul, care a condus anterior Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a abordat direct acuzațiile care etichetează formațiunea drept un partid extremist în spațiul public.
În loc să încerce să convingă criticienii prin argumente directe, Dan Dungaciu susține că oamenii nu ar trebui să se bazeze pe declarațiile sale, ci să analizeze singuri activitatea partidului. El recomandă cetățenilor să se desprindă de influența spațiului mediatic, pe care îl consideră un mediu în care se manifestă jocuri de putere politică. Strategia propusă de sociolog este compararea directă a acțiunilor și declarațiilor AUR cu cele ale celorlalte partide politice existente.
Dan Dungaciu anticipează, de asemenea, o schimbare majoră a peisajului politic european după alegerile din 2027, punând accent pe evoluțiile din Franța și Italia. El a menționat că ar dori să discute viitorul continentului cu lideri precum Donald Trump, Marine Le Pen, Jordan Bardella sau generalul italian Roberto Vannacci. Motivul intrării sale în AUR este convingerea că partidul reprezintă o mișcare conservatoare modernă, similară transformărilor din Statele Unite și Europa.
Din punct de vedere academic, sociologul explică faptul că activitatea sa universitară și implicarea în politică pot coexista, sub rezerva de a nu confunda rolurile. Invocând sociologul german Max Weber, el subliniază diferența dintre căutarea adevărului în mediul universitar și susținerea convingerilor politice. Dan Dungaciu afirmă că politicianul nu poate pretinde că deține un adevăr absolut, deoarece legitimitatea unei doctrine este confirmată de votul cetățenilor.
Pe plan extern, Dan Dungaciu susține că România trebuie să participe activ la deciziile europene și să nu se limiteze doar la a le urma. În ceea ce privește securitatea, el propune ca Bucureștiul să discute direct cu Washingtonul despre situația de la Marea Neagră și despre războiul din Ucraina. El a sugerat că eventualele contacte cu Rusia ar trebui să fie intermediate de americani, pentru a proteja interesul național.
Contextul politică globală arată o ascensiune a mișcărilor conservatoare și a unor lideri care contestă sistemele tradiționale. În timp ce în Europa lideri precum Jean-Luc Mélenchon propun măsuri de stimulare economică și ieșirea din NATO, în Statele Unite se observă un val de susținere pentru candidații lui Donald Trump, alimentat de nemulțumirile populației față de sistemul politic actual.