Situația resurselor de apă din Republica Moldova a ajuns la un punct critic, pe măsură ce seceta severă afectează rezervele hidrologice ale țării. Nivelul apei din lacul de acumulare Costești–Stânca a înregistrat o scădere de 1,28 metri într-un interval de o singură lună. Din cauza acestui fenomen, debitul de apă evacuat în râul Prut a fost redus la doar 14 metri cubi pe secundă, o măsură luată pentru a încerca păstrarea rezervei de apă disponibile.
Expertul în ecologie Vladimir Garaba explică acest deficit prin lipsa precipitațiilor din nordul Republicii Moldova și din regiunile ucrainene ale Carpaților, zone de unde provin râurile Nistru și Prut. Deficitul de precipitații a început încă din perioada primăverii și a devenit mult mai accentuat pe parcursul verii. Vladimir Garaba susține că, pe termen scurt, autoritățile trebuie să deschidă negocieri cu Ucraina pentru a gestiona corect resursele de apă ale râului Nistru.
Pe termen mediu, Vladimir Garaba propune o evaluare a situației râurilor mici și verificarea iazurilor care au fost construite fără autorizație oficială. Expertul recomandă refacerea cursurilor de apă și critică adâncirea albiilor sau construirea canalelor în luncile râurilor, deoarece aceste intervenții favorizează pierderile de apă. În același timp, Elena Culighin, președintele Centrului Național de Mediu, subliniază că prioritatea absolută trebuie să fie asigurarea populației cu apă potabilă, fără a compromite ecosistemele.
Elena Culighin propune modernizarea infrastructurii și reducerea pierderilor, alături de monitorizarea hidrologică și utilizarea mai eficientă a apei în sectoarele de agricultură și industrie. Alte soluții includ colectarea apei pluviale și reutilizarea apelor uzate epurate. Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, menționează că schimbările climatice au redus cantitatea de apă din Carpați. La Novodnestrovsk, debitul este de doar 15-18 metri cubi pe secundă, față de valorile tradiționale de 100 de metri cubi pe secundă la Naslavcea.
Alecu Reniță solicită implementarea unui program regional de împădurire și protejare a zonelor umede, apelând totodată la responsabilitatea cetățenilor pentru prevenirea poluării râurilor. Pentru a combate criza, specialiștii pledează și pentru restaurarea luncilor și protejarea vegetației riverane. Aceste măsuri de protecție a bazinelor hidrografice sunt văzute ca esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic într-un context în care cotele de apă din Nistru au atins valori negative istorice.
Gestionarea resurselor de apă reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea regională, având un impact direct asupra securității alimentare și a sănătății publice. În Republica Moldova, autoritățile au raportat deja cote negative istorice ale Nistrului, ceea ce a dus la instituirea stării de urgență în domeniul hidrologic. Această situație de criză necesită o coordonare strânsă între decidenții politici și experții ecologiști pentru a preveni un colaps al sistemelor de alimentare cu apă.