Parlamentul de la Chișinău a adoptat marți, 22 septembrie, hotărârea prin care instituie starea de urgență în sectoarele energiei și apei pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în urma unei propuneri venite de la Executiv, ca răspuns la o situație de criză dublă care afectează stabilitatea țării. Această măsură de urgență vizează gestionarea resurselor vitale într-un context marcat de fenomene climatice extreme și instabilitate economică.
Procesul de vot în cadrul Parlamentului a înregistrat 54 de voturi pentru adoptarea măsurii și 20 de voturi împotrivă. În același timp, un număr de 22 de deputați au ales să nu participe la votul respectiv. Această decizie legislativă este influențată direct de tensiunile internaționale actuale și de dificultățile economice pe care le traversează Republica Moldova, fiind considerată o necesitate pentru protejarea securității naționale.
Una dintre principalele cauze ale stării de urgență este creșterea prețurilor la nivel global pentru carburanți, fenomen declanșat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Această presiune economică afectează direct bugetul și stabilitatea țării. În paralel, o secetă severă a lovit regiunea, provocând o scădere dramatică a debitelor fluviilor Nistru și Prut, care reprezintă principalele surse de apă potabilă pentru populația de aproximativ 2,4 milioane de locuitori.
Președinta Maia Sandu a explicat faptul că acest mecanism este strict necesar pentru a permite autorităților luarea unor decizii administrative rapide. Printre acțiunile prevăzute se numără achiziția de urgență a carburanților, în cazul în care prețurile vor continua să crească, și gestionarea strictă a resurselor de apă dacă debitele râurilor vor scădea și mai mult. Guvernul lucrează, de asemenea, la suplimentarea bugetului pentru ajutoarele de încălzire de iarnă.
La nivel politic, măsură a fost criticată de Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Acesta a solicitat autorităților să adopte o poziție pragmatică și a cerut reluarea imediată a negocierilor directe cu Federația Rusă. Obiectivul propus de liderul socialiștilor este obținerea unor prețuri preferențiale pentru furnizarea de gaze naturale, într-un efort de a reduce presiunea economică asupra cetățenilor.
Republica Moldova a început un proces de diversificare a surselor de energie după invazia declanșată de Moscova în Ucraina din 2022. Statul candidat la integrarea în Uniunea Europeană și-a redus considerabil dependența de resursele energetice rusești, încercând să își asigure autonomia. Această tranziție are loc într-un context de incertitudine economică, unde piețele financiare sunt influențate de volatilitatea prețurilor la combustibili și de riscurile geopolitice regionale.