Un număr de 117 cetățeni români s-au îmbolnăvit de virusul West Nile în această perioadă, conform datelor furnizate de INSP. Infecția a afectat persoane de toate vârstele, însă profilul celor îmbolnăviți indică o vulnerabilitate majoră în rândul populației vârstnice. Din punct de vedere demografic, numărul total de cazuri este format din 67 de bărbați și 50 de femei, distribuite între mediul urban și cel rural.
Analiza datelor arată că vârstnicii reprezintă categoria cea mai expusă la această infecție. Între 60 și 69 de ani se înregistrează 32 de cazuri, în timp ce 26 de persoane au vârsta cuprinsă între 70 și 79 de ani. Totodată, 14 români care au contactat virusul au vârsta de peste 80 de ani. În rândul adulților, 8 persoane au vârsta între 40 și 49 de ani, iar 7 persoane se încadrează în intervalul 30-39 de ani.
Virusul a afectat și grupul tinerilor, înregistrându-se un total de opt cazuri. Dintre aceștia, șapte sunt persoane cu vârste între 20 și 29 de ani, iar un singur caz aparține unui adolescent de până în 19 ani. În ceea ce privește locația, 73 de persoane provin din orașe, în timp ce 44 de cazuri au fost identificate în mediul rural. Distribuția geografică a bolnavilor evidențiază o concentrare în zona de sud a țării.
Bucureștiul deține cele mai mari cifre, cu 24 de persoane îmbolnăvite, urmat de județul Ilfov, unde s-au înregistrat 22 de cazuri. Pe locul trei se află Giurgiu, cu 11 bolnavi, în timp ce în Ialomița și Călărași s-au raportat câte 7 cazuri. Alte județe afectate includ Brăila, cu 5 cazuri, și Teleorman, cu 4. În restul țării, numărul de îmbolnaviți variază de la trei cazuri în Galați, Prahova și Olt, până la câte două cazuri în Cluj, Constanța, Argeș, Iași și Suceava.
Transmisia virusului West Nile are loc prin intermediul înțepăturilor țânțarilor care poartă agentul patogen. Deși între 70% și 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, infecția poate cauza febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. În absența tratamentului, pot apărea complicații grave precum meningită, encefalită sau paralizie, virusul putând fi fatal. În prezent, nu există un vaccin specific, astfel încât medicii pot trata doar simptomele, iar cazurile severe necesită spitalizare.
Pentru a reduce riscul de infecție, INSP recomandă utilizarea substanțelor repelente și purtarea hainelor cu mâneci și pantaloni lungi. Este esențial ca cetățenii să monteze plase de protecție la ferestre și să elimine recipientele cu apă deschise sau gunoiul menajer din jurul gospodăriilor, deoarece acestea pot deveni locuri de reproducere pentru țânțari. Prevenția prin igienă și protecție corporală rămâne principalul instrument de combatere a acestui risc de sănătate publică.