Situația vaccinării în România prezintă un tablou mixt, marcat de scăderea acoperirii la nou-născuți și de o creștere a interesului pentru anumite vaccinuri pentru adulți. Prof. dr. Florentina Furtunescu, șef de secție la Institutul Național de Sănătate Publică, a avertizat că părinții sunt tot mai ezitanți în privința vaccinurilor pentru cele mai grave boli ale copilăriei. Această tendință negativă apare în ciuda existenței unor politici publice și a unui cadru de reglementare care sunt, în prezent, cele mai favorabile din istoria recentă a țării.
În ceea ce privește programul național de vaccinare pentru copii, Ministerul Sănătății achiziționează anual vaccinuri de calitate, însă implementarea este dificilă. Prof. dr. Florentina Furtunescu a subliniat că acoperirile vaccinale scad, ceea ce reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Deși există un calendar reglementat prin ordin al ministrului, ezitarea părinților pune în pericol protecția generațiilor viitoare împotriva bolilor care pot fi prevenite prin imunizare, afectând astfel siguranța colectivă.
Pe partea opusă, sistemul de compensare a costurilor pentru grupele de risc a început să arate rezultate pozitive. Din anul 2023, România aplică o politică de compensare de 50% sau 100% pentru anumite vaccinuri destinate persoanelor de peste 65 de ani, pacienților cu patologii cronice, femeilor gravide și personalului medical. Prof. dr. Florentina Furtunescu a observat că, după o perioadă de implementare mai lentă, consumul de doze pentru aceste categorii de populație a început să crească constant în ultimele trimestre.
Analizele privind vaccinarea pneumococică și antigripală arată tendințe diferite. La persoanele de peste 65 de ani, s-au administrat peste 45.000 de doze de vaccin pneumococic, un număr în creștere de la un trimestru la altul. În schimb, pentru vaccinul gripal, deși anul trecut s-au raportat aproximativ 1,3 milioane de doze, acoperirea pentru vârstnici rămâne la doar 21%. Această cifră este mult sub pragul de 75% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru asigurarea protecției populației îmbătrânite.
Interesul pentru vaccinul HPV a cunoscut o evoluție semnificativă datorită politicii de compensare actuală. În România, acest vaccin este compensat integral până la vârsta de 26 de ani și parțial, cu 50%, până la 46 de ani. Prof. dr. Florentina Furtunescu a menționat că, în timp ce în 2024 se consumau câteva zeci de mii de doze pe trimestru, în anul 2025 consumul a ajuns la aproximativ 200.000 de doze pe tot anul, indicând o îmbunătățire substanțială a interesului populației.
Monitorizarea acestor date se realizează prin Registrul Electronic Național de Vaccinări, un sistem informatic utilizat de toți medicii vaccinatori pentru a raporta consumul de doze. Acest instrument permite autorităților să identifice zonele unde acoperirea este insuficientă și să ajusteze strategiile de informare. Deși raportarea necesită timp din partea personalului medical, datele colectate sunt esențiale pentru a înțelege comportamentul populației și pentru a proteja sănătatea publică la nivel național.