Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat critici dure la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan. Aceștia sunt acuzați de aplicarea unor măsuri de austeritate fără o strategie clară, ceea ce a generat efecte grave asupra întregului sistem sanitar național. Ministerul susține că situația financiară s-a ameliorat recent prin rectificarea bugetară, eliminând necesitatea unor fonduri suplimentare până la sfârșitul anului curent.
În cadrul unor declarații, Alexandru Rogobete l-a descris pe Horațiu Moldovan ca fiind o „slugă politică” a lui Ilie Bolojan, susținând că acesta a executat decizii de tăiere fără a lua în calcul consecințele pentru pacienți. Ministrul a subliniat că, începând cu luna august, pacienții cu cancer au pierdut accesul la chimioterapie, iar programele naționale gestionate de CNAS s-au aflat în dificultate extremă în lunile august și septembrie. Problemele financiare au afectat unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță și secțiile de terapie intensivă.
Conflictul cu Ilie Bolojan a inclus și dispute privind bugetul pentru sănătate în anul 2026. Alexandru Rogobete a explicat că sumele solicitate de Ministerul Sănătății au fost reduse semnificativ în momentul aprobării, menționând că pentru unitățile de primiri urgențe s-au alocat doar 440 de milioane de lei, deși s-au cerut 660 de milioane. Această scădere de peste 30% a reprezentat punctul de scindare între ministru și fostul premier. Ulterior, rectificarea bugetară a permis alocarea unui supliment de 210 milioane de lei.
O prioritate majoră a ministrului este reformarea sistemului de plată pentru gărzile medicale până la 1 decembrie. Alexandru Rogobete propune ca acestea să fie remunerate la valoarea salariului aflat în plată, nu conform tarifelor din 2018. Planul include un mecanism de plată progresivă, prin care medicii care efectuează mai multe gărzi, precum cinci, șase sau șapte pe lună, vor primi un bonus pentru a compensa gradul ridicat de epuizare. Reforma vizează și medicii rezidenți din anii I, II și III, care în prezent nu sunt plătiți pentru gărzi.
Impactul financiar pentru actualizarea tarifelor și includerea rezidenților este estimat la aproximativ 500 de milioane de lei pe an. Alexandru Rogobete a argumentat că această sumă este minoră în contextul unui buget de sănătate de 130 de miliarde de lei anual. Pe lângă reforma salarială, ministrul a anunțat și pregătirea unui program dedicat reducerii infecțiilor nosocomiale, care va fi lansat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni. Acesta a criticat și USR, acuzând partidul că s-a bazat pe teme precum infecțiile nosocomiale pentru ascensiunea sa.
Sistemul de asigurări de sănătate din România este gestionat prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituția care administrează fondurile destinate serviciilor medicale și plății pentru tratamentele pacienților. Gestionarea acestor fonduri și alocarea bugetelor de la stat către unitățile medicale reprezintă un proces critic pentru stabilitatea serviciilor de urgență și pentru accesul cetățenilor la medicamentele esențiale și tratamentele oncologice.