Extinderea prezenței țânțarului-tigru asiatic în regiunea europeană a atins un nou nivel de alertă, conform datelor furnizate de Biroul Regional pentru Europa al OMS. Între anii 2017 și 2026, numărul de țări și teritorii în care această specie s-a stabilit a crescut de la 20 la 31, ceea ce reprezintă o creștere de 55% în doar nouă ani. Această insectă, cunoscută sub numele de Aedes albopictus, are capacitatea de a transmite virusuri periculoase precum dengue, chikungunya și Zika.
Deși prezența insectei este o realitate în tot mai multe zone, OMS subliniază că instalarea țânțarului nu garantează automat apariția focarelor de boli. Pentru ca transmiterea locală să aibă loc, este necesar un proces complex care implică introducerea virusului în zonă, existența unor condiții de mediu specifice pentru supraviețuirea insectei și menținerea circulației acestui virus. Fără aceste elemente simultane, riscul de infecție rămâne limitat, deși prezența biologică a speciei este confirmată.
În Europa, situația este deja critică în anumite puncte, existând cazuri de dengue contactate local în Croația, Franța, Italia, Spania și Portugalia. Conform datelor de la ECDC, persoanele din aceste țări s-au infectat direct pe teritoriul lor, fără a fi călătorit recent în zone endemice. România nu este o excepție, fiind un teritoriu unde țânțarul-tigru este deja stabilit, având în vedere că harta ECDC actualizată în aprilie 2026 arată o extindere în trei noi unități administrative față de situația din iunie 2025.
Factorii care contribuie la această migrație și stabilitate sunt schimbările climatice, temperaturile ridicate și perioadele de căldură mai lungi, care favorizează reproducerea insectelor. Pe lângă factorii naturali, călătoriile internaționale și schimburile comerciale facilitează transportul atât a țânțarilor, cât și a virusurilor în regiuni noi. Această evoluție impune o supraveghere sporită și măsuri de combatere mai agresive, în special în perioadele de primăvară și vară, când activitatea insectelor este maximă.
Pentru a reduce riscurile, OMS recomandă eliminarea apei stagnante din ghivece sau găleți, deoarece țânțarii din genul Aedes se reproduc în cantități mici de apă acumulată lângă locuințe. Alte măsuri de protecție includ acoperirea pielii cu haine și utilizarea produselor repelente conform instrucțiunilor. Deși riscul pentru majoritatea populației europene rămâne scăzut, autoritățile insistă pe necesitatea depistării rapide a cazurilor și a prevenției înțepăturilor în zonele afectate.
Monitorizarea epidemiologică în Europa este coordonată în principal de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), instituție care oferă datele tehnice necesare pentru gestionarea riscurilor de sănătate publică. Această supraveghere este esențială pentru a diferenția între cazurile importate de la călătorii și cele transmise local prin vectori biologici, asigurând astfel un răspuns rapid în fața potențialelor epidemii de virusuri transmise prin insecte.