Analiza efectuată de JRC în perioada 2016–2023 asupra ofertei alimentare din 21 de state membre a pus sub lupă modul în care producătorii își modifică rețetele. Studiul a vizat cinci categorii prioritare, inclusiv cereale pentru micul dejun, lactate, deserturi și mezeluri, pentru a evalua îmbunătățirea profilului nutrițional. Rezultatele arată că, deși optimizarea rețetelor este posibilă, există variații mari între țări, ceea ce indică necesitatea unor politici de reformulare mai eficiente pentru reducerea dietei nesănătoase.
În ceea ce privește cerealele pentru micul dejun, România se situează în partea superioară a clasamentului european prin conținutul de zahăr. Deși media națională a scăzut de la 18,0 g la 16,5 g per 100 g de produs între 2016 și 2022, ultima evaluare detaliată a indicat o valoare de 19 g. Această cifră este superioară mediei de 16,7 g din cele 15 țări cu date recente, unde Danemarca a înregistrat doar 14,6 g de zahăr.
Piața lactatelor și a deserturilor din România prezintă un profil mixt, cu un conținut median de zahăr de 7,1 g/100 g, sub media UE de 11,0 g. Totuși, există o gamă de deserturi puternic îndulcite, cu peste 25-37 g zahăr la 100 g. Un aspect critic este creșterea conținutului de sare în aceste produse, care a ajuns la 0,16 g/100 g în 2022, plasând România pe primul loc în Europa în cadrul eșantionului de 14 țări monitorizate.
Mezelurile comercializate în magazinele românești urmează profilul european, fiind caracterizate de un conținut ridicat de grăsimi și sare. România se află în jumătatea superioară a clasamentului UE la capitolul grăsimi, cu valori între 20,0 g și 20,5 g per 100 g de produs. Conținutul de sare, situat între 2,75 g și 2,80 g, aliniază produsele locale de la Europa de Est și Sud, fiind mult peste nivelul înregistrat de Finlanda.
Analiza conținutului de grăsimi în cerealele pentru micul dejun arată că mediana în România este de aproximativ 5 g la 100 g, sub media europeană de 8,9 g. Totodată, nivelul grăsimilor saturate în aceste produse a scăzut ușor, de la 3,3 g în 2016 la 2,8 g în 2022. În ceea ce privește fibrele, România oferă cea mai mare varietate, de la produse cu doar 1,7 g până la unele cu 49,7 g de fibre per 100 g.
Monitorizarea profilului nutrițional al alimentelor preambalate este un instrument esențial pentru sănătatea publică, deoarece reformularea rețetelor este considerată una dintre cele mai eficiente acțiuni pentru combaterea bolilor legate de dietă. Studiile de acest tip, precum cele realizate de JRC, oferă date concrete despre modul în care industria alimentară răspunde la necesitatea de a reduce consumul de zahăr, sare și grăsimi saturate în spațiul european.