Modul în care o persoană folosește limbajul poate oferi indicii timpurii despre procesul de îmbătrânire a creierului și despre riscul de a dezvolta demență. Un studiu internațional recent, care a implicat analiza a aproape 3.000 de persoane, sugerează că vocea poate deveni un indicator al stării de sănătate cognitivă. Cercetarea a pus în evidență legătura dintre caracteristicile discursului și modificările biologice ce apar în urma declinului neurologic.
Echipa de cercetători care a coordonat acest studiu provine de la Trinity College Dublin și a utilizat un instrument de inteligență artificială numit „speech clock”. Acest sistem automat funcționează prin estimarea unei „vârste a vorbirii”, pe care o compară direct cu vârsta reală a individului analizat. Diferența identificată între cele două valori poate indica dacă procesul de îmbătrânire biologică este mai lent sau, dimpotrivă, mult mai accelerat decât este normal.
Pentru a obține datele necesare, cercetătorii au analizat înregistrările audio ale unor aproape 3.000 de adulți vorbitori de limbă spaniolă din America Latină. Participanții au fost supuși unor sarcini specifice, precum să povestească scene dintr-un film de animație sau să numească obiecte din anumite categorii. Algoritmii au evaluat sute de detalii ale discursului, inclusiv ritmul vorbirii, frecvența pauzelor, tonalitatea, conținutul emoțional, diversitatea vocabularului și precizia semantică.
Rezultatele au demonstrat că persoanele sănătoase prezintă cele mai mici diferențe între vârsta reală și cea estimată prin voce. În schimb, indivizii diagnosticați cu boala Alzheimer sau cu forme de demență frontotemporală aveau un discurs care părea semnificativ mai „îmbătrânit”. Acești participanți au prezentat și modificări observabile la nivel cerebral, evidențiate prin investigații RMN, precum pierderea structurii creierului și niveluri ridicate ale proteinei p-Tau217.
Pe lângă modificările structurale, persoanele cu o vârstă a vorbirii mai mare au manifestat performanțe cognitive slabe la testele de memorie și atenție. Cercetătorii au observat dificultăți chiar și în exercițiile de memorie vizuală, care nu implicau utilizarea limbajului. Deși tehnologia „speech clock” ar putea permite monitorizarea de la distanță fără analize de sânge sau examinări RMN complexe, autorii precizează că acest instrument nu este încă un test de diagnostic cert.
În prezent, detectarea precoce a bolilor neurodegenerative se bazează pe metode clinice invazive sau costisitoare, precum scanările cerebrale și testele de laborator. Evoluția tehnologiilor de monitorizare digitală promite să simplifice acest proces, însă studiile actuale subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a confirma utilitatea clinică a analizei vocale în identificarea certă a declinului cognitiv.