Cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia au descoperit că administrarea aspirinei în doze mici ar putea fi asociată cu o scădere semnificativă a riscului de demență pentru un anumit grup de persoane. Rezultatele studiului indică o reducere de aproximativ 70% a incidenței bolii, însă beneficiul este limitat strict la indivizii care posedă un anumit profil genetic specific. Oamenii de știință subliniază că această descoperire nu reprezintă o recomandare de utilizare preventivă a medicamentului fără supraveghere medicală.
Analiza a fost efectuată pe baza datelor genetice extrase de la peste 13.500 de participanți care au făcut parte din studiul clinic ASPREE. Acest studiu de amploare a vizat investigarea efectelor aspirinei asupra sănătății persoanelor vârstnice. Cercetarea, publicată în revista Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association, a urmărit să determine dacă anumite caracteristici genetice explică diferențele de răspuns la tratament observate între pacienți.
Efectul protector a fost observat în rândul participanților care prezintă variații genetice legate de numărul de trombocite din sânge. Trombocitele sunt componente esențiale care contribuie la formarea cheagurilor, iar studiul a comparat scorurile genetice ale acestora cu incidența demenței. În grupul de 20% dintre participanți cu cele mai ridicate scoruri genetice, doar 1% dintre cei care au luat aspirină au dezvoltat demență, față de 3,3% în grupul care a primit placebo.
Totuși, utilizarea aspirinei a adus și efecte adverse grave, în special în cadrul aceluiași grup cu profil genetic specific. Datele arată că 4,4% dintre participanții care au administrat aspirină au suferit hemoragii majore, în timp ce la grupul care a primit placebo acest procent a fost de 2,1%. Din acest motiv, autorii studiului avertizează că riscul de sângerări severe trebuie luat în calcul înainte de orice decizie de tratament.
Peter Fransquet, cercetător la Facultatea de Sănătate Publică și Medicină Preventivă din cadrul Universității Monash, a explicat că rezultatele pot deschide calea către strategii de prevenire personalizate. El a menționat că studiile anterioare nu au demonstrat un beneficiu generalizat al aspirinei, deoarece nu au analizat factorii genetici individuali. Asocierea identificată nu a implicat factorii de risc cunoscuți pentru boala Alzheimer, ci s-a concentrat pe mecanismele biologice ale trombocitelor.
Următoarea etapă necesită confirmarea acestor asocieri în alte populații prin studii clinice dedicate exclusiv persoanelor cu profilul genetic identificat. Deși aspirina este un medicament ieftin și ușor de găsit, specialiștii insistă că nicio administrare preventivă nu trebuie începută fără consultarea unui medic. Această abordare este crucială pentru a echilibra potențialul de protecție neurologică cu pericolul real de hemoragii interne masive.