Un audit intern realizat de Ministerul Sănătății a evidențiat deficiențe majore în modul în care este monitorizată disponibilitatea medicamentelor în România. Sistemul Electronic de Raportare (SER) nu este suficient de automatizat pentru a identifica sau semnala în timp real situațiile de risc legate de stocuri și consum. Această lipsă de digitalizare reală face ca procesul să rămână unul reactiv, bazat pe analize manuale și verificări punctuale, ceea ce poate întârzia intervenția în cazul unor deficit de produse esențiale.
Problemele identificate includ absența unui flux operațional comun și formalizat între Ministerul Sănătății și ANMDMR pentru utilizarea sistemului SER. În prezent, informațiile publice despre discontinuitățile unor medicamente nu sunt întotdeaurea complete sau actualizate, îngreunând monitorizarea statutului real al produselor pe piață. De asemenea, există riscuri legate de neraportări sau raportări eronate, fără ca diferențele dintre stocurile fizice și cele din sistem să fie identificate suficient de rapid de către autorități.
Auditul a semnalat vulnerabilități și în gestionarea medicamentelor pentru nevoi speciale, inclusiv în ceea ce privește transmiterea autorizațiilor în vigoare. Au fost constatate întârzieri în procesul de autorizare, menționându-se cazul medicamentului LOMUSTINĂ, cu riscul de a nu asigura cantitatea necesară. Totodată, necesarul de medicamente pentru programele naționale nu este întotdeauna corelat corect de către comisii cu datele reale despre pacienți și consum, existând riscul de a stabili cantități insuficiente.
Pentru remedierea acestor probleme, au fost formulate 16 recomandări oficiale, printre care digitalizarea completă a sistemului SER și introducerea unor alerte automate pentru stocuri critice. Se cere, de asemenea, analiza cadrului juridic pentru sancționarea neraportării sau a raportării datelor false. Autoritățile trebuie să crească capacitatea de control a ANMDMR și să stabilească un plan anual de inspecții inopinate pentru verificarea stocurilor fizice, asigurând astfel o monitorizare mai riguroasă.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că scopul auditului a fost identificarea rapidă a soluțiilor pentru a trece de la reacție la anticiparea riscurilor. Acesta a subliniat că sistemul trebuie să devină unul digital, în care stocurile și consumurile să fie monitorizate automat. Implementarea măsurilor vizează creșterea transparenței și consolidarea controlului, astfel încât eventualele probleme de aprovizionare să fie semnalate din timp, înainte ca acestea să afecteze pacienții.
Monitorizarea stocurilor de medicamente este un proces critic pentru stabilitatea sistemului de sănătate publică, fiind strâns legată de mecanismele de decontare ale CNAS. Eficiența acestui monitorizare influențează direct capacitatea spitalelor de a asigura tratamentele necesare pacienților în cadrul programelor naționale. Lipsa unei corelații precise între consumul real și datele raportate poate duce la crize de aprovizionare sau la gestionarea ineficientă a resurselor financiare destinate medicamentelor.