Depresia postpartum reprezintă un fenomen în continuă intensificare, fiind observat de la an la an ca o problemă tot mai acută în rândul tinerele mame, conform declarațiilor psihologului Iolanda Crețulescu. Specialistul a explicat, la Medika TV, că multe femei nu reușesc să identifice simptomele la timp, deoarece nu realizează intensitatea stării prin care trec. Din acest motiv, rolul familiei devine esențial pentru detectarea timpurie a dificultăților, deoarece proaspă mama nu se poate autodiagnostica eficient.
Fenomenul poate include și starea de „baby blue”, o tulburare care poate apărea în prima lună sau chiar la șase luni după nașere. Această stare este caracterizată prin tristețe profundă, lipsă de interes față de bebeluș sau o anxietate exagerată legată de siguranța acestuia. Simptomele pot include și tulburări de somn, chiar și atunci când copilul doarme sau există ajutor în jur. În cazuri severe, pot apărea gânduri negre, ceea ce constituie o urgență psihiatrică ce necesită ajutor specializat.
Pentru a ajuta corect o mamă, familia trebuie să evite să se concentreze exclusiv pe nevoile bebelușului. Iolanda Crețulescu recomandă trei lucruri esențiale: să nu se pună accentul doar pe copil, să întrebe mama cum se simte și să nu minimizeze durerea acesteia. Este vital să nu se folosească fraze care descurajează, precum „toate am trecut prin asta” sau „nu exagera”, deoarece acestea pot împiedica mama să se autoregleze împreună cu mediul său.
Suportul practic este, de asemenea, un element de bază pentru recuperarea mamei. Familia ar trebui să preia din sarcinile acesteia, oferind ajutor în gestionarea logisticii administrative, cum ar fi gătitul sau curățenia. Este important să se ofere ajutor fără a aștepta o cerere explicită, de exemplu prin oferirea unui pahar cu apă sau prin îngrijirea copilului o oră pentru ca mama să poată dormi. Totuși, ajutorul nu trebuie să înlocuiască prezența mamei lângă copil.
O altă recomandare importantă este ca persoanele din jur să nu impună ceea ce cred ele că este necesar, ci să aștepte să fie întrebați de către familie. Iolanda Crețulescu menționează că este o greșeală comună să oferim ceea ce avem noi de dat, în loc de ceea ce are nevoie familia respectivă. Scopul este ca noua mamă să își poată găsi ritmul propriu și să construiască un bond emoțional cu bebelușul, având suportul logistic necesar.
În contextul sănătății mentale, monitorizarea stării de după naștere este crucială pentru prevenirea complicațiilor psihologice pe termen lung. Deși termenul de „baby blue” este des întâlnit, acesta poate masca o depresie postpartum care necesită intervenție medicală. Înțelegerea diferenței dintre o simplă perioadă de adaptare și o tulburare reală este esențială pentru comunitate și pentru protejarea sănătății psihice a femeilor care trec prin procesul de maternitate.