Organizația Meteorologică Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au emis un avertisment urgent către sistemele de sănătate din întreaga lume. Aceste instituții recomandă utilizarea lunilor de avertizare disponibile pentru a pregăti supravegherea bolilor și planurile de răspuns la căldură extremă, secetă, inundații sau incendii. Această mobilizare este necesară înainte ca actualul episod El Niño să atingă nivelul de intensitate maximă, conform recomandărilor oficiale emise de cele două organizații internaționale.
Conform estimărilor furnizate de WMO, fenomenul El Niño este deja instalat și urmează să se intensifice până la un eveniment foarte puternic spre sfârșitul anului. Prognozele realizate de centrele meteorologice globale indică o probabilitate de aproape 100% ca acest fenomen să persiste până în februarie 2027. El Niño apare atunci când temperaturile suprafeței oceanului din Pacificul ecuatorial central și estic devin neobișnuit de ridicate, modificând astfel circulația atmosferică la nivel global.
Impactul acestui fenomen asupra sănătății publice este complex și depinde de regiunea afectată, deoarece nu produce același tip de vreme peste tot. În anumite zone, riscurile includ precipitații abundente și inundații, în timp ce în altele pot apărea secetă sau temperaturi ridicate. Raportul OMS de 63 de pagini analizează modul în care căldura, apa, alimentația și bolile infecțioase pot afecta capacitatea sistemelor medicale de a răspunde la aceste crize.
Căldura extremă poate agrava bolile cardiovasculare, respiratorii, renale și metabolice, afectând în mod special copiii, persoanele în vârstă, lucrătorii expuși în aer liber sau locuitorii din locuințe cu ventilație slabă. Pe de altă parte, seceta poate reduce disponibilitatea apei și a producției alimentare, iar incendiile pot deteriora calitatea aerului prin fum. În zonele cu inundații, sursele de apă pot fi contaminate, creând condiții favorabile pentru focare de boli.
Schimbarea temperaturilor și a precipitațiilor poate modifica distribuția țânțarilor și durata sezoanelor de transmitere pentru boli precum dengue, chikungunya, malaria, febra galbenă sau Zika. WMO subliniază că intervalul dintre prognoză și manifestarea maximă a fenomenului reprezintă o fereastră esențială pentru prevenție. Autoritățile sunt încurajate să combine prognozele meteorologice cu informații despre populațiile vulnerabile, capacitatea spitalelor și securitatea resurselor de apă și alimente.
Pentru statele europene, impactul concret nu poate fi dedus direct din calificarea globală a episodului, deoarece o prognoză globală pentru un El Niño foarte puternic nu înseamnă că toate statele vor experimenta aceleași anomalii. Impactul va trebui monitorizat prin prognozele regionale și naționale din lunile următoare. Autoritățile sunt încurajate să utilizeze evaluări diferențiate pe țări și regiuni pentru a gestiona riscurile specifice fiecărei zone afectate.