Calitatea somnului în Europa este amenințată de o combinație de factori sociali, economici și de mediu, conform unui studiu recent publicat în revista Journal of Sleep Research. Cercetătorii avertizează că problema nu poate fi rezolvată doar prin schimbarea obiceiurilor individuale, ci necesită intervenții la nivel de politică publică. Factorii identificați includ schimbările climatice, tehnologia digitală și cultura muncii care nu permite odihna, afectând direct sănătatea cetățenilor din întreaga Europă.
Schimbările climatice reprezintă o problemă majoră, deoarece Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid. Temperaturile ridicate în timpul nopții îngreunează reglarea temperaturii corpului, ceea ce întârzie adormirea și provoacă treziri frecvente. Pe lângă căldură, poluarea, zgomotul traficului și lumina artificială agravează situația, în special pentru persoanele care locuiesc în case slab izolate sau care nu își permit sisteme de răcire.
Tehnologia digitală introduce noi riscuri, precum fenomenul numit „ortosomnie”, care presupune o preocupare excesivă pentru obținerea unor valori perfecte în monitorizarea somnului. Deși aplicațiile pot ajuta medicii, dispozitivele destinate publicului larg nu sunt întotdeauna precise și pot provoca anxietate inutilă. Mai mult, tendințele precum „sleepmaxxing” și dezinformarea online, propagată de influenceri sau inteligență artificială, complică capacitatea oamenilor de a identifica recomandările medicale corecte.
Presiunea economică și modul de organizare a muncii afectează grav capacitatea de odihnă a angajaților. În Europa, aproximativ 21% dintre lucrători funcționează în schimburi, ceea ce perturbă ciclul natural somn-veghe al organismului. Lucrătorii din transporturi, personalul medical sau cei cu locuri de muncă precare au un control limitat asupra programului, în timp ce munca la distanță și mesajele primite după program estompează granițele dintre viața profesională și cea personală.
Autorii studiului cer guvernelor europene să implementeze măsuri în domenii precum sănătatea, educația, industria și protecția mediului. Este necesară protecția angajaților prin programe de lucru mai previzibile și sisteme de gestionare a oboselii. Fran Pilkington-Cheney, lector în psihologie și somn la Universitatea Nottingham Trent (NTU), subliniază că, fără măsuri coordonate, aceste presiuni asupra sănătății somnului vor deveni tot mai severe în anii care vor urma.
Somnul este un proces biologic vital care permite organismului să repare țesuturile și să consolideze amintirile, eliminând reziduurile din creier. Lipsa unei odihne adecvate poate avea consecințe directe asupra sănătății mintale și fizice, exacerbând anxietatea cauzată de fenomenele meteorologice extreme sau de mediul urban aglomerat, unde zgomotul și lipsa intimității sunt constante.