Bucureștiul găzduiește, astăzi, 24 septembrie, cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, desfășurată în incinta Bibliotecii Naționale a României. Evenimentul este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și reunește un număr considerabil de experți internaționali. Participanții vin din diverse țări, inclusiv Spania, Italia, Arabia Saudită, Germania, Letonia, Israel, India, Statele Unite și România, pentru a analiza noile direcții în medicina viitorului.
Cercetătorii și medicii implicați provin de la instituții de prestigiu, precum Harvard Medical School, University Medical Center Rostock, Rīga Stradiņš University și King Abdullah University of Science and Technology. Discuțiile se concentrează pe înțelegerea mecanismelor biologice ale procesului de îmbătrânire și pe posibilitatea de a prelungi perioada de viață petrecută în stare bună de sănătate. Subiectele abordate includ studii despre telomeri, epigenetică, bioinformatică și tehnici de reprogramare celulară.
Programul congresului este structurat în două secțiuni principale, numite „Longevity Science Forum”, axat pe cercetarea academică, și „Applied Longevity”, orientat spre aplicarea cunoștințelor în prevenție, diagnostic și practică medicală. Temele de dezbatere cuprind biologia îmbătrânirii, biomarkerii longevității, medicina regenerativă, inteligența artificială, precum și medicina predictivă și tehnologiile digitale. Scopul este identificarea modului în care riscurile pot fi detectate timpu și cum pot fi întârziate bolile asociate vârstei.
În cadrul acestui eveniment de prestigiu, este lansată cartea scrisă de Jose Cordeiro, intitulată „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”. Această lucrare a fost adusă în România cu sprijinul Ralucăi Prodan, președintele Asociației de Genetică și Medicină Personalizată, și a fost publicată la editura Niculescu. Lansarea subliniază interesul pentru temele care vizează autonomia și calitatea vieții pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, transformând discuția despre longevitate dintr-una abstractă într-una de necesitate practică.
Discuțiile despre longevitate survin într-un context în care România se confruntă cu o îmbătrânire demografică accelerată. Datele OECD indică faptul că, în 2023, persoanele de peste 65 de ani reprezentau aproape 20% din populația țării, însă acest procent este estimat să ajungă la 31% până în anul 2050. Această evoluție pune presiune pe un sistem medical și de îngrijire care trebuie să se adapteze pentru a asigura sănătatea cetățenilor.
Situația infrastructurii de îngrijire în România este marcată de o diferență semnificativă față de media europeană. În prezent, țara cheltuie doar 0,3% din PIB pentru îngrijirea pe termen lung, în timp ce media OECD este de 1,7%. De asemenea, România dispune de doar un singur lucrător în acest domeniu la 100 de persoane vârstnice, comparativ cu cinci în media OECD, având totodată doar 17 paturi de îngrijire la 1.000 de persoane de peste 65 de ani, față de 41 în media OECD.