Un experiment recent condus de neurocercetători a relevat faptul că cafeaua fără cofeină poate oferi beneficii surprinzătoare pentru funcțiile cognitive. Studiul, publicat în revista Nature Communications, indică faptul că participanții care au consumat cafea decofeinizată s-au descurcat mult mai bine la teste specifice de memorie. Această descoperire sugerează că elemente din compoziția cafelei, dincolo de cofeină, influențează sănătatea creierului prin mecanisme complexe de comunicare internă.
Specialistul John Cryan de la University College Cork din Irlanda explică faptul că cafeaua este un factor dietetic complex. Acesta interacționează cu metabolismul organismului și cu microbii din tractul intestinal, influențând chiar starea emoțională a consumatorului. Cercetătorii susțin că, indiferent de prezența cofeinei, cafeaua poate activa anumite microbi care schimbă modul în care aceștia comunică cu creierul, oferind astfel un impact asupra sănătății generale.
Experimentul a implicat 31 de persoane care au respectat o perioadă de abstinență de două săptămâni, fără a consuma cafea. Ulterior, participanții au reintrodus patru porții de cafea instant pe zi, timp de trei săptămâni, fiind împărțiți în două grupuri: unul consumând cafea cu cofeină și celălalt cafea fără cofeină. Rezultatele au arătat că reintroducerea băuturii a declanșat modificări acute la nivelul microbiomului, indiferent de tipul de cafea administrat.
În ceea ce privește performanța cognitivă, grupul care a consumat cafea fără cofeină a înregistrat îmbunătățiri semnificative la două teste de memorie. Aceste teste au vizat memorarea și reamintirea unor cuvinte și locații specifice. Participanții din acest grup au obținut rezultate superioare la secțiunile de memorare a cuvintelor și au comis mai puține erori la testul de memorare a locațiilor, spre deosebire de grupul cu cofeină.
Deși cofeina poate trece de bariera sânge-creier și poate reduce anxietatea sau poate îmbunătăți atenția, polifenolii par să joace un rol crucial. Acești compuși din plante hrănesc microbii intestinali, declanșând o cascadă de schimbări interne care pot duce la o funcționare cognitivă mai bună. John Cryan menționează că, deși este un studiu de mici dimensiuni, acesta ridică întrebări importante despre modul în care dieta influențează echilibrul digestiv și mental.
Interacțiunea dintre microbiomul intestinal și sistemul neurologic este un domeniu de studiu aflat în plină expansiune, cunoscut și prin conceptul de psihobiotice. Acest termen descrie modul în care probioticele pot modela microbiomul pentru a îmbunătăți sănătatea psihică. Cercetările actuale indică faptul că dieta, prin intermediul unor compuși precum polifenolii, poate deveni o metodă suplimentară pentru menținerea unei stări de alertă și a funcțiilor cognitive optime.