Datele recente publicate de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului arată o situație alarmantă pentru pacienții din România. Conform noilor estimări GLOBOCAN 2024, în țara noastră apar anual 3.278 de cazuri noi de cancer de pancreas, în timp ce numărul deceselor ajunge la 3.040. Această statistică evidențiază agresivitatea bolii, cancerul pancreatic ocupând locul 9 ca frecvență, dar situându-se pe locul 6 printre cauzele de deces prin cancer.
Problema majoră identificată este faptul că boala este descoperită, de cele mai multe ori, într-un stadiu avansat. Pancreasul fiind situat adânc în abdomen, în spatele stomacului, tumorile mici rareori produc simptome imediate. Semnele pot fi confundate cu alte afecțiuni, însă icterul, îngălbenirea pielii sau a ochilor, durerile abdominale puternice și febra sunt semne care necesită consult medical urgent. Localizarea tumorii influențează simptomatologia, tumorile de la capul pancreasului pot cauza icter mai devreme decât cele de pe corp sau coadă.
Pentru un management corect, diagnosticul trebuie să includă investigații complexe care să determine exact locația și dimensiunea tumorii. Medicii utilizează analize de sânge pentru markerul tumoral CA 19-9, tomografia computerizată cu protocol pancreatic, rezonanța magnetică și colangio-RMN-ul. De asemenea, ecoendoscopia este esențială pentru surprinderea leziunilor mici și prelevarea biopsiei. Aceste date sunt cruciale pentru a decide dacă tumora este rezecabilă, dacă este la limită sau dacă necesită tratament prin chimioterapie.
Decizia terapeutică trebuie luată de o echipă multidisciplinară, cunoscută sub numele de Tumor Board, care include chirurg, oncolog, gastroenterolog, radiolog și anatomopatolog. Atunci când intervenția este posibilă, chirurgia rămâne singura variantă cu potențial curativ. Proceduri precum duodenopancreatectomia cefalică (operația Whipple) sau pancreatectomia distală sunt extrem de complexe și implică etape delicate în apropierea vaselor de sânge importante. Rezultatele sunt semnificativ mai bune în centrele unde echipele efectuează frecvent astfel de operații dificile.
La Băneasa Tumor Center Hospital, pacienții sunt tratați în cadrul Centrului de competență digestivă, coordonat de dr. Augustin Dima. Echipa de chirurgie hepato-bilio-pancreatică lucrează împreună cu specialiști în endoscopie, oncologie și radiologie pentru a oferi un plan de tratament complet. Aceștia utilizează abordări diverse, de la chirurgia clasică la cea robotică sau laparoscopică, asigurând monitorizarea pacientului și sprijinul necesar, inclusiv gestionarea glicemiei și a enzimelor digestive după intervenție.
Statisticile privind incidența bolilor neoplazice în România indică o necesitate crescută de screening și de acces la centre medicale specializate. Monitorizarea constantă a indicatorilor de sănătate și identificarea timpurie a simptomelor pot schimba radical prognosticul de supraviețuire. În contextul epidemiologic actual, expertiza unei echipe chirurgicale obișnuite cu proceduri complexe reprezintă un factor determinant pentru reducerea mortalității postoperatorii și creșterea șanselor de recuperare a pacienților.