Cancerul de sân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femeile din România, fiind o afecțiune care poate apărea chiar și în absența unor factori de risc cunoscuți. Deși riscul crește odată cu vârsta, aproximativ 80% dintre cazurile identificate apar la femei care nu prezintă antecedente specifice, în afară de sexul feminin și vârsta. Această boală poate fi prezentă înainte ca simptomele vizibile să apară, necesitând o atenție sporită.
Statisticile globale oferă cifre îngrijorătoare, Organizația Mondială a Sănătății raportând în 2024 aproximativ 2,4 milioane de femei diagnosticate cu această boală și 694.000 de decese. La nivelul Uniunii Europene, cancerul de sân constituie 29% din cancerele diagnosticate la femei, reprezentând locul patru între cauzele de deces prin cancer. În România, estimările GLOBOCAN 2024 indică 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, ceea ce înseamnă că boala reprezintă 27% din totalul cancerelor la femei.
În ceea ce privește simptomele, cel mai frecvent semnal de alarmă este prezența unui nodul sau a unei mase noi la nivelul sânului. Alte semnale care necesită consult medical urgent includ umflarea întregului sân, apariția unor gropițe pe piele cu aspect de coajă de portocală, modificări ale mamelonului sau secreții neobișnuite. De asemenea, umflarea ganglionilor limfatici sub braț sau în apropierea claviculei poate indica o răspândire a cancerului înainte ca tumora să fie palpabilă.
Deși semnele sunt critice, nu toate modificările mamare indică prezența cancerului, existând și afecțiuni benigne cauzate de variații hormonale sau medicamente. Durerile de sân pot fi provocate de sarcina, alăptare, infecții precum mastita sau chiar de utilizarea anticoncepționalelor. Totuși, o durere constantă, care durează mai mult de câteva săptămâni și este însoțită de senzații de arsură sau înțepătură, trebuie evaluată cu urgență de către un specialist medical.
Pentru combatere, se recomandă screening-ul prin mamografie la intervale de doi ani pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani. În România, proiectul DARIA - Depistare Activă, Responsabilitatea, Informație și Acces urmărește ca până în 2029 cel puțin 119.000 de femei vulnerabile să beneficieze de aceste investigații gratuite. Această inițiativă este vitală pentru creșterea ratei de detectare timpurie a bolii în țară.
Eficacitatea sistemului de prevenție din România este însă sub semnul întrebării, conform datelor internaționale. European Cancer Screening Policy Index 2026 plasează România pe ultimul loc în Europa, cu un scor general de doar 11%. Mai îngrijorător este faptul că rata de participare la screening-ul pentru cancerul de sân este de doar 9%, conform datelor colectate prin anchete, ceea ce subliniază dificultatea accesului la prevenție.