Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România a furnizat detalii esențiale privind gestionarea ciumei, o boală provocată de bacteria Yersinia pestis. Deși este cunoscută istoric prin pandemii devastatoare, expertiza medicală actuală confirmă că această zoonoză poate fi tratată eficient cu antibiotice. Succesul terapiei depinde însă critic de stabilitatea unui diagnostic rapid și de începerea imediată a tratamentului pentru a preveni complicațiile grave sau decesul pacientului.
Transmiterea bolii către oameni se realizează cel mai frecvent prin înțepătura unui purice infectat, care a intrat anterior în contact cu rozătoare, precum șobolanii. Totuși, există și alte căi de propagare, inclusiv contactul direct. În cazul formei pneumonice, bacteria poate fi transmisă de la o persoană la alta prin căile respiratorii, afectând direct plămânii și permițând astfel răspândirea interumană a infecției.
Medicii au identificat trei forme clinice principale ale bolii: bubonică, septicemică și pneumonică. Ciuma bubonică se manifestă prin apariția unor ganglioni limfatici măriți și dureroși în zona unde a avut loc înțepătura. Forma septicemică reprezintă o variantă sistemică în care infecția se răspândește în întregul organism, în timp ce forma pneumonică atacă plămânii. Forma bubonică poate evolua ulterior către variantele severe, precum cea septicemică sau cea pulmonară.
Simin Aysel Florescu, președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România, a explicat că, deși ciuma a determinat numere uriașe de decese în Evul Mediu, situația s-a schimbat. Îmbunătățirea igienei și apariția antibioticelor au redus impactul bolii. Totuși, ciuma nu a dispărut complet și este prezentă în anumite regiuni ale lumii, necesitând monitorizare constantă pentru a evita focarele epidemice.
Datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că, în absența tratamentului, mortalitatea formei bubonice este de aproximativ 30-60%. Formele pneumonică și septicemică sunt considerate aproape întotdeauna fatale dacă nu sunt tratate la timp. În perioada 2019-2025, cele mai multe cazuri au fost raportate în Madagascar și Republica Democratică Congo, boala putând apărea atât sub formă de cazuri izolate, cât și sub formă de epidemii.
Contextul actual al sănătății globale este marcat de o atenție sporită asupra bolilor infecțioase, în contextul unor raportări recente despre cazuri de pneumonie de origine nedeterminată. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizației Mondiale a Sănătății, a solicitat deja transparență totală după moartea unei laborante de la un institut de studiu al ciumei din Irkuțk, subliniind necesitatea de a înțelege riscurile epidemiologice actuale.