Subiectul bolii ciumă a revenit în atenția publicului după decesul unei angajate de 28 de ani, Daria Șipilova, de la Institutul de Cercetare Anticiumă din Irkutsk, Siberia. Femeia a decedat pe 2 octombrie 2026, din cauza unei pneumonii ale cărei cauze exacte nu au fost încă stabilite oficial. Deși în presa rusă circulau ipoteze conform cărora cercetătoarea ar fi spart accidental o eprubetă cu bacteria Yersinia pestis, autoritățile ruse susțin că nu există dovezi pentru un accident de laborator.
Situația a generat o alertă de sănătate, deoarece aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu femeia au fost plasate sub supraveghere medicală. Organizația Mondială a Sănătății a solicitat deja autorităților ruse informații suplimentare pentru a putea evalua corect riscurile acestui incident. Până în acest moment, decesul lui Daria Șipilova nu a fost confirmat oficial ca fiind provocat de ciumă, deși suspiciunile rămân ridicate în rândul specialiștilor internaționali.
Medicului Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași, explică faptul că boala poate manifesta trei forme: bubonică, septicemică și pneumonică. Primele simptome, care pot apărea între una și șapte zile de la infectare, includ febră mare, frisoane, dureri de cap și musculare, fiind ușor confundabile cu o gripă severă. În varianta bubonică, apare un ganglion limfatic umflat și dureros, numit bubon, în zonele inghinală, subrațică sau la nivelul gâtului.
Cea mai periculoasă variantă este ciuma pneumonică, deoarece afectează plămânii și permite transmiterea directă de la om la om prin particule respiratorii. Această formă poate provoca tuse, dificultăți de respirație și spută cu sânge, evoluând extrem de rapid. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, dacă nu este tratată prompt, ciuma pneumonică poate duce la deces în doar 18-24 de ore de la debutul simptomelor, fiind esențială intervenția medicală imediată.
Spre deosebire de perioada medievală, medicina modernă dispune de antibiotice precum gentamicina, doxiciclina, ciprofloxacina sau streptomicina pentru combaterea infecției. În cazul unei suspiciuni clinice serioase, tratamentul nu trebuie amânat până la confirmarea de laborator, mai ales în formele pneumonice. Dacă un pacient suspect ar ajunge într-un spital din România, protocolul prevede izolarea imediată, notificarea autorităților sanitare și administrarea tratamentului antibiotic preventiv pentru persoanele care au fost în contact apropiat cu bolnavul.
Istoria a demonstrat cât de devastatoare pot fi aceste epidemii, Iașul fiind afectat de cazuri de ciumă în zonele Tătărași și Păcurari în vara anului 1819. La acea vreme, lipsa cunoștințelor despre bacteria Yersinia pestis, identificată abia în 1894, făcea ca singurele măsuri disponibile să fie izolarea și carantina. Astăzi, boala persistă în anumite regiuni, în special în Africa, cu cele mai multe cazuri raportate între 2019 și 2025 în Republica Democratică Congo și Madagascar.