Cercetătorii au identificat un nou factor de risc pentru apariția tulburărilor de anxietate, acesta fiind zahărul consumat în copilărie. Studiul, publicat în revista Translational Psychiatry, analizează impactul expunerii la zahăr în primele 1.000 de zile de viață, o perioadă critică ce include sarcina și primii doi ani de la naștere. Rezultatele sugerează că nutriția din această etapă influențează sănătatea mentală pe termen lung.
Oamenii de știință au utilizat date de la peste 45.000 de participanți din UK Biobank, născuți între anii 1951 și 1956. Această cercetare a profitat de raționalizarea zahărului instituită în Marea Britanie după cel de-Al Doilea Război Mondial. Această situație istorică a permis compararea unor persoane de vârste apropiate care au fost expuse la cantități diferite de zahăr în perioada de dezvoltare timpurie.
Analizele au indicat faptul că riscul de anxietate la maturitate era cel mai scăzut în rândul persoanelor care au avut cea mai mică expunere la zahăr în timpul sarcinii și în primii doi ani de viață. În cazul femeilor, cercetătorii au observat că cele care nu au fost expuse deloc la raționalizare sau au beneficiat de restricții scurte prezentau o probabilitate mai mare de a dezvolta anxietate ulterior. S-a observat și o asociere cu depresia, deși aceasta a devenit mai puțin semnificativă după ajustările statistice.
Analizele imagistice au evidențiat diferențe structurale ale creierului între grupurile studiate. Din cele 139 de regiuni cerebrale în care s-a măsurat volumul materiei cenușii, 80 prezentau diferențe semnificative. În special, 11 regiuni au arătat variații clare atunci când persoanele expuse cel mai mult timp restricțiilor au fost comparate cu cele care nu au trecut prin raționalizare, printre acestea fiind și zone ale cerebelului.
Expunerea timpurie la zahăr pare să aibă legătură și cu preferințele alimentare ulterioare. Persoanele care au trecut prin cea mai lungă perioadă de restricționare a zahărului, de la sarcină până la vârsta de doi ani, au raportat la maturitate o preferință mai redusă pentru alimentele dulci. Totuși, autorii subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece raționalizarea postbelică a modificat și alte aspecte ale alimentației generale a familiilor.
Perioada primelor 1.000 de zile este considerată esențială pentru dezvoltarea creierului și a sănătății pe parcursul întregii vieți. Studiul de la University of Surrey vine în urma altor cercetări care au asociat expunerea timpurie la zahăr cu diverse afecțiuni cronice, precum diabetul. Aceste date oferă noi indicii despre importanța nutriției în etapa de dezvoltare timpurie pentru comportamentul și sănătatea adultului.