Un nou studiu de amploare, realizat pe un eșantion de peste 45.000 de persoane, indică faptul că nivelul de zahăr consumat în primii ani de viață poate influența sănătatea mintală pe termen lung. Cercetătorii au observat că persoanele care au fost expuse unui consum mai redus de zahăr în primele 1.000 de zile de viață prezintă un risc de anxietate la maturitate cu 33% mai mic. Această perioadă critică include momentul concepției și continuă până la vârsta de aproximativ doi ani și jumătate.
Analiza a fost efectuată de cercetătorii de la Universitatea din Surrey, care au examinat datele medicale ale unor persoane născute între anii 1951 și 1956. Această perioadă a fost aleasă deoarece a cuprins atât anii de raționalizare a zahărului în Regatul Unit după război, cât și perioada de după eliminarea acestor restricții. Studiul, publicat în revista Translational Psychiatry, a comparat grupurile de persoane expuse la restricții în diferite etape ale primelor luni de viață cu cele care nu au avut nicio limitare a consumului.
Rezultatele arată că persoanele supuse celor mai lungi perioade de raționalizare a zahărului au raportat o preferință mai scăzută pentru alimentele dulci și au beneficiat de o protecție psihică sporită. Pe lângă reducerea riscului de anxietate cu 33%, studiul indică faptul că și debutul simptomelor de anxietate și depresie a fost amânat în cazul acestora. Vârsta mediană la care au apărut aceste probleme a fost de aproximativ 62 de ani pentru grupul restricționat, în comparație cu 55 de ani pentru persoanele care au consumat zahăr fără limitări.
Echipa de cercetare subliniază că primele 1.000 de zile reprezintă un interval esențial pentru dezvoltarea creierului, moment în care alimentația poate produce modificări structurale durabile. Nophar Geifman, profesor la Universitatea din Surrey, a explicat că, în ciuda creșterii consumului de zahăr după încheierea raționalizării, impactul nutrițional din primii ani de viață rămâne relevant pe termen lung. Dietele bogate în zahăr pot afecta densitatea neuronilor serotoninergici, esențiali pentru reglarea dispoziției, astfel încât restricția ar putea proteja aceste circuite.
Hana Navratilova, autoarea principală a studiului, a declarat că înțelegerea impactului zahărului asupra sănătății fizice și mintale poate ajuta la elaborarea unor politici de sănătate publică mai eficiente. Această descoperire pune sub semnul întrebării obiceiurile alimentare actuale și sugerează necesitatea unei atenții sporite asupra nutriției în perioada prenatală și infantilă. Protejarea structurii cerebrale în acele etape critice pare a fi un factor determinant pentru stabilitatea emoțională a individului pe parcursul întregii vieți.
În contextul sănătății publice, nutriția în primii ani de viață este un subiect de interes global, având implicații directe asupra sistemelor de sănătate și ale costurilor sociale. Studiile clinice și datele epidemiologice confirmă adesea că intervențiile timpurii în dieta infantilă pot preveni afecțiuni cronice la vârsta adultă. În acest caz, legătura dintre restricția zahărului și sănătatea mintală adaugă o dimensiune nouă la modul în care sunt abordate bolile psihice prin means nutriționale.