România traversează o criză sanitară majoră, în care cifrele medicale reale depășesc cu mult percepția publică despre greutatea corporală. Aproape un din trei adulți cu vârsta între 25 și 64 de ani trăiește cu obezitate, deși în sondajele de opinie doar 10-11% din populație declară acest lucru. Situația este critică și în rândul tinerilor, deoarece jumătate dintre adolescenți prezintă exces ponderal, semnalând o problemă de sănătate publică cu impact pe termen lung.
În cadrul unei mese rotunde organizate la Parlament, a fost lansată „Carta Albă a Obezității”, un document strategic susținut de COPAC și EndoPacienți. Adriana Turea, președinta EndoPacienți, a subliniat că obezitatea trebuie tratată ca pe o boală și nu ca pe o problemă de caracter. Ea a semnalat că infrastructura spitalelor românești nu este adaptată pacienților cu greutate mare, oferind exemplul unui bolnav care a fost nevoit să plece în Franța pentru o operație de disecție de aortă, deoarece în România nu a putut fi tratat din cauza kilogramelor.
Impactul mortal al acestei afecțiuni este demonstrat de datele statistice prezentate de conf. dr. Adrian Pană, directorul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP. Conform indicelui Global Burden of Disease, în anul 2023, aproximativ 21.000 de decese din România au fost atribuibile unui indice de masă corporală crescut, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul deceselor. Medicul a avertizat că îmbunătățirea situației va necesita decenii, deoarece scăderea prevalenței obezității la copii este un proces extrem de lent.
Abordarea medicală trebuie să devină multidisciplinară, integrând atât partea biologică, cât și pe cea psihologică. Psihoterapeuta Atena Stoica a explicat că sănătatea mintală și obezitatea se influențează reciproc, menționând că depresia și dificultățile cognitive pot complica tratamentul. Datele OMS/Europa COSI arată că 27,5% dintre copiii din România au suprapondere încă de la vârsta de 7 ani. Specialistul a cerut un traseu clar de îngrijire, care să includă psihologi și experți în managementul stilului de viață pentru a evita stigmatizarea.
Strategia propusă prin „Carta Albă a Obezității” include un plan de acțiune pe trei ani pentru a structura intervenția națională. În primele 12 luni, se urmărește stabilirea unei definiții operaționale clare și introducerea unui indicator național în cabinetele medicale. În următoarele 24 de luni, vor fi implementate proiecte-pilot cu centre multidisciplinare în diverse județe. Ultimele 36 de luni vor fi dedicate evaluării acestor centre și luării deciziilor de la Ministerul Sănătății și CNAS pentru extinderea decontărilor.
Această problemă de sănătate publică se încadrează într-un context de provocări sistemice în care lipsa de dotări specifice și lipsa de adaptare a infrastructurii medicale limitează accesul la tratament. În România, managementul bolilor cronice precum obezitatea, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare depinde de o coordonare între ministere și de capacitatea spitalelor de a oferi îngrijire integrată, fără a impune bariere fizice sau sociale pacienților afectați.