Europa se confruntă cu o criză iminentă a sistemelor de sănătate, Organizația Mondială a Sănătății estimând că până în anul 2030 vor rămâne neocupate aproape un milion de posturi de cadre medicale. Această situație este alimentată de îmbătrânirea populației europene, care generează o cerere tot mai mare pentru servicii medicale, și de vârsta avansată a personalului existent, deoarece trei din zece medici au peste 55 de ani. Parlamentul European a adoptat un raport pentru combaterea acestei crize, solicitând o strategie de creștere a numărului de profesioniști.
În acest context, România se află într-o poziție critică, ocupând locul 7 în clasamentul statelor cu cei mai mulți locuitori raportați la un singur medic. În țara noastră, există 262 de locuitori pentru fiecare medic, o cifră mult mai nefavorabilă decât în Grecia, unde raportul este de 160 de locuitori, sau în Italia, cu 174. Vecinii României prezintă situații diferite, Bulgaria având un raport de 214 locuitori pe medic, în timp ce Ungaria se situează la 269 de locuitori pentru un specialist medical.
Problema migrației medicilor români către țările din Vest reprezintă un risc major pentru suveranitatea sistemului de sănătate național. Eurodeputatul Vlad Vasile-Voiculescu a avertizat în cadrul Parlamentului European că soluția statelor bogate de a recruta personal din est poate adânci deficitul în țările de origine. Datele Colegiului Medicilor din România arată că, în perioada 2021-2025, medicii au solicitat aproape 6.000 de certificate profesionale pentru a putea profesa în străinătate, țări precum Franța, Marea Britanie și Germania fiind cele mai căutate destinații.
Exodul cadrelor medicale afectează în mod grav marile centre universitare, de unde pleacă cei mai mulți specialiști formatți. Din București s-au cerut 1.940 de certificate, urmat de Timiș cu 636, Cluj cu 595 și Iași cu 584 solicitări. Această pierdere de capital uman echivalează cu personalul a 10-12 spitale județene mari, fiecare având peste 500 de medici. Deși în 2025 numărul certificatelor cerute a scăzut la 1.180, președintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, a observat că acest semnal indică doar o stabilitate temporară.
Impactul acestui deficit este resimțit direct de pacienți, în special în afara marilor orașe, unde aceștia sunt nevoiți să parcurgă sute de kilometri pentru a ajunge la un specialist. Lipsa de personal duce la aglomerarea urgențelor, liste lungi de așteptare și întârzieri în stabilirea diagnosticului. Ruggero Razza, coraportor, a subliniat că viitorul sistemelor de sănătate europene depinde de capacitatea de a investi în oameni, considerându-i coloana vertebrală a acestor sisteme medicale.
Gestionarea sistemelor de sănătate rămâne, în principal, sub responsabilitatea fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Deși organizațiile europene de profesioniști au cerut Comisiei Europene transformarea recomandărilor în măsuri concrete, implementarea strategiilor de recrutare și retenție a medicilor depinde de deciziile politice și bugetare la nivel național, în contextul necesității de a asigura siguranța pacienților pe termen lung.