Bolile sistemului circulator au reprezentat cel puțin 53% dintre decesele înregistrate în fiecare dintre cele opt regiuni ale României în anul 2023. Această cifră, publicată în datele regionale de către Eurostat, evidențiază o problemă de sănătate publică majoră, deoarece ponderea deceselor cauzate de aceste afecțiuni depășește semnificativ media Uniunii Europene, care a fost de 32,5%.
Regiunea Sud-Vest Oltenia se remarcă prin cele mai grave statistici din țară, înregistrând o pondere a deceselor de 63,8%. Această valoare este una dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene. În restul celor șapte regiuni ale României, ponderea deceselor provocate de bolile circulatorii a rămas constant peste pragul de 53%, indiferent de diferențele economice sau demografice specifice fiecărei zone.
Analizând rata standardizată de mortalitate, România prezintă un alt indicator alarmant. În 2023, țara a avut o rată de 787 de decese prin boli ale sistemului circulator la 100.000 de locuitori, poziționându-se pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria. La nivelul întregii UE, media a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori, în timp ce Letonia a ocupat locul al treilea cu o rată de 726.
Categoria statistică analizată de Eurostat include afecțiuni precum cardiopatia ischemică, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare. La nivelul Uniunii Europene, bolile sistemului circulator au provocat aproximativ 1,6 milioane de decese în 2023. Deși numărul absolut de decese este mai mare în rândul femeilor, rata mortalității standardizată după vârstă este mai ridicată la bărbați în toate regiunile europice.
Indicatorul ratei standardizate este esențial pentru comparații corecte, deoarece ajustează datele la o structură standard de vârstă. Acest lucru permite evaluarea mortalității independent de faptul că o populație este mai tânără sau mai îmbătrânită. Astfel, diferențele observate între România și restul Europei nu pot fi atribuite exclusiv structurii demografice, ci reflectă o problemă reală de sănătate în cadrul țării.
În cadrul Uniunii Europene, bolile cardiovasculare rămân una dintre principalele cauze de mortalitate, influențând direct politicile de sănătate publică. Statistica europeană este bazată pe clasificarea ICD-10 și permite monitorizarea evoluției acestor patologii pe termen lung. România și Bulgaria fac parte din grupul regiunilor unde aceste boli au cea mai mare pondere în structura totală a mortalității regionale.