Bolile aparatului circulator reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, provocând peste jumătate din totalul deceselor înregistrate în țară în anul 2023. Conform datelor oficiale, afecțiunile cardiovasculare, care includ cardiopatia ischemică, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare, au un impact devastator asupra populației românești. Situația este îngrijorătoare, deoarece toate cele 8 regiuni ale României au înregistrat ponderi de decese de cel puțin 53,0% cauzate de aceste patologii.
În cadrul acestui peisaj statistic alarmant, regiunea Sud-Vest Oltenia se evidențiază prin cele mai mari cifre de mortalitate cauzate de problemele de inimă și vasuri sanguine. În această zonă, bolile cardiovasculare au reprezentat 63,8% din decese, situând regiunea în grupul celor 25 de regiuni din Uniunea Europeană unde aceste afecțiuni constituie cel puțin jumătate din totalul deceselor. Oltenia depășește astfel media europeană a mortalității prin aceste boli.
La nivelul întregii Uniuni Europene, bolile aparatului circulator au provocat 1,6 milioane de decese în cursul anului 2023. Această cifră reprezintă 32,5% din totalul deceselor raportate la nivelul comunității europene. Din cele 244 de regiuni analizate în UE, 108 au raportat rate de deces egale sau mai mari decât rata standardizată europeană, care este de 313 decese la 100.000 de locuitori, ajustată la o distribuție standard a vârstei.
Situația este mult mai blândă în alte zone ale Europei, cum ar fi Danemarca sau Franța. În Danemarca, toate cele 5 regiuni au înregistrat valori de maximum 22,4% pentru decesele cauzate de bolile cardiovasculare, cu regiunea Hovedstaden atingând 20,5%. În Franța, regiuni precum Martinica sau Île-de-France au raportat ponderi similare, situându-se sub pragul de 20% sau chiar în jurul acestuia, oferind un contrast puternic cu realitatea din România.
Expertul prof. dr. John Deanfield subliniază că prevenția trebuie să înceapă mult înainte de apariția primelor simptome clinice. Acesta afirmă că bolile cardiometabolice nu apar brusc la vârsta de 50 sau 60 de ani, ci sunt determinate de factori de risc și comportamente care pot începe chiar din copilărie sau de la naștere. Educația pentru sănătate trebuie să implice părinți, școli și autorități pentru a schimba comportamentele tinerilor în direcția uneia sănătoase.
Monitorizarea statistică a mortalității prin bolile cardiovasculare este un instrument esențial pentru decidenții politici în cadrul Uniunii Europene. Datele furnizate de Eurostat permit identificarea regiunilor vulnerabile, precum cele din România sau Bulgaria, unde ratele de deces sunt semnificativ mai mari decât media europeană. Această analiză territorială este crucială pentru direcționarea resurselor de sănătate către zonele unde riscul de deces este cel mai ridicat.