Prediabetul reprezintă o stare metabolică care poate precede apariția diabetului zaharat de tip 2, fiind caracterizată prin valori ale glicemiei și ale hemoglobinei glicozilate peste limitele normale, dar fără a atinge pragul pentru diagnosticul de diabet. Specialistul Rada Baltag explică faptul că această condiție aduce deja modificări metabolice care pot avea consecințe asupra sănătății, inclusiv riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare. Deoarece prediabetul nu provoacă, de cele mai multe ori, simptome evidente, acesta este descoperit frecvent doar în urma analizelor de rutină.
Evaluarea riscului de prediabet nu trebuie să se limiteze doar la greutatea corporală sau la indicele de masă corporală, așa cum se crede adesea. Rada Baltag subliniază importanța monitorizării compoziției corporale, punând accent pe distribuția țesutului adipos și pe măsurarea circumferinței abdominale. Un exces de țesut adipos este asociat direct cu o sensibilitate mai redusă la insulină și cu un risc metabolic sporit, ceea ce face ca analiza simplă a cifrei de pe cântar să fie insuficientă pentru o evaluare corectă.
Diagnosticul de prediabet oferă o fereastră de oportunitate pentru a opri evoluția bolii prin intervenții asupra stilului de viață și a alimentației. Nutriționistul recomandă orientarea către modelul alimentar mediteranean, punând accent pe calitatea alimentelor, dar avertizează că și mesele nutritive pot cauza un exces energetic dacă sunt consumate în cantități prea mari. Un aport caloric excesiv favorizează acumularea de țesut adipos, alimentând astfel procesul de creștere a riscului metabolic și dificultatea controlului glicemic.
Un element central în strategia de combatere a prediabetului este atingerea unui obiectiv specific privind aportul de fibre din dietă. Rada Baltag recomandă consumul a aproximativ 500 de grame de legume zilnic, pentru a asigura un aport de 25-30 de grame de fibre pe zi pentru adulți. Fibrele sunt esențiale deoarece contribuie la menținerea senzației de sațietate și pot favoriza un răspuns glicemic mai bun, fiind recomandată și includerea constantă a leguminoaselor în meniul zilnic.
Construirea unui model alimentar echilibrat nu implică eliminarea tuturor alimentelor preferate, ci gestionarea corectă a calității și cantității acestora. Specialistul menționează că prediabetul trebuie privit ca un moment critic pentru a interveni asupra factorilor care favorizează progresia către diabetul zaharat de tip 2. Prin monitorizarea medicală și schimbarea obiceiurilor alimentare, este posibilă reducerea riscului de progresie, transformând un diagnostic potențial periculos într-o oportunitate de îmbunătățire a sănătății pe termen lung.
În ceea ce privește situația din România, există estimări privind numărul persoanelor cu tulburări ale metabolismului glucozei, însă cifrele variază în funcție de definițiile medicale utilizate. Datele internaționale furnizate de Federația Internațională de Diabet indică faptul că estimările pentru România privind toleranța alterată la glucoză sunt mult mai mici decât cifra de 30% care este vehiculată uneori în spațiul public.