Un nou studiu publicat în august 2026 în revista Frontiers in Health Services introduce un instrument de evaluare numit SCORE, care analizează politicile de sănătate publică din Europa. Acest instrument, Standardized Comparative Risk Evaluation, monitorizează modul în care 30 de state europene, inclusiv România, reglementează produse precum tutunul, alcoolul și băuturile îndulcite cu zahăr. Scopul este de a vedea dacă reglementările diferențiază produsele în funcție de nivelul lor de risc.
Indicele SCORE este calculat pe o scară de la 0 la 100 și integrează trei componente specifice: tutunul, care reprezintă 40% din scor, alcoolul, cu 30%, și băuturile îndulcite cu zahăr, de asemenea 30%. Un scor ridicat indică o abordare în care taxele și reglementările sunt aplicate diferit în funcție de profilul de risc al fiecărei categorii. De exemplu, se urmărește dacă taxele pentru băuturile alcoolice variază în funcție de concentrația de alcool sau dacă produsele din tutun sunt tratate diferit prin taxe.
Emanuele Bracco, economist de la Universitatea din Verona, evidențiază că există o legătură între aceste scoruri și evoluția cheltuielilor medicale. Analiza datelor din perioada 2014–2022 arată că statele cu scoruri mai mari au avut creșteri mai moderate ale cheltuielilor de sănătate pe cap de locuitor. O creștere cu 10 puncte a scorului SCORE este asociată statistic cu cheltuieli medicale anuale mai mici, cu aproximativ 64–68 de unități PPS pe locuitor.
În ceea ce privește poziția României în acest context, țara este inclusă printre cele 30 de state europene supuse analizei. Într-un scenariu teoretic construit de autor, România și Bulgaria sunt identificate ca având un potențial relativ mare de reducere a creșterii cheltuielilor de sănătate dacă s-ar apropia de modelul britanic de diferențiere. Totuși, autorul subliniază că aceste rezultate sunt exerciții statistice și nu reprezintă garanții că schimbarea reglementărilor va produce automat economii.
Reglementările diferențiate pot încuraja consumatorii să se orienteze către produse cu un risc relativ mai scăzut, influențând profilul de sănătate al populației. Totuși, instrumentul SCORE nu măsoară strict severitatea regulilor sau eficiența sistemelor de sănătate, ci doar modul în care politicile publice reflectă diferențele de risc prin taxe. Rezultatele reprezintă o asociere statistică și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, fiind necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea acestor observații.
Analiza de sănătate publică se înscrie într-un context în care reglementările de stat sunt monitorizate constant de către instituțiile europene. În perioada actuală, diverse subiecte de politică și societate sunt prezente în spațiul public, de la educația financiară pentru profesori până la procese de recrutare în instituțiile de stat. Acestea reflectă interesul pentru modul în care deciziile de management și reglementare influențează structura socială și resursele naționale.