Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente carențe de micronutrienți la nivel global, afectând organismul chiar și atunci când analizele standard nu indică prezența anemiei. Această problemă poate rămâne nedepistată ani de zile, deoarece simptomele sunt adesea confundate cu efectele stresului sau ale lipsei de somn. În Statele Unite, aproape o treime dintre adulți ar putea suferi de această afecțiune, conform unui studiu publicat în anul 2024.
Specialiștii subliniază că organismul își poate epuiza rezervele de fier fără ca numărul globulelor roșii sau nivelul hemoglobinei să scadă sub valorile normale. „Este o concepție greșită frecventă că deficitul de fier în absența anemiei nu poate provoca simptome”, a declarat pentru CNN dr. Ariela Marshall, profesoară asociată de medicină la Universitatea din Minnesota. Manifestările pot include oboseală, slăbiciune, amețeli, palpitații, dificultăți de respirație sau chiar nevoia de a consuma obiecte necomestibile, precum gheața.
Pentru o evaluare corectă, medicii utilizează testarea feritinei, proteina care stochează fierul în organism, deoarece o hemoleucogramă simplă nu este întotdeauri suficientă. Societatea Americană de Hematologie a publicat noi recomandări care propun praguri de referință diferențiate pentru identificarea timpurie a carenței. Conform acestui ghid, pragul de feritină ar trebui să fie de maximum 20 ng/ml pentru copii, 30 ng/ml pentru majoritatea adulților și 50 ng/ml pentru persoanele cu menstruații abundente.
Cauzele care duc la scăderea rezervelor pot varia de la diete restrictive până la dificultăți de absorbție cauzate de afecțiuni digestive, precum boala celiacă. Femeile sunt într-o categorie vulnerabilă din cauza pierderilor de sânge asociate menstruației, în timp ce copiii și femeile însărcinate au un necesar crescut de fier. În unele cazuri, pierderile de sânge la nivelul tractului gastrointestinal pot indica afecțiuni serioase, inclusiv cancer colorectal, ceea ce impune investigații medicale suplimentare.
În ceea ce privește aspectul fizic, deși pe rețelele sociale circulă termenul de „fața cu feritină” pentru a descrie semne precum cearcănele sau paloarea, medicii rămân sceptici. Această abordare nu poate înlocui testele de laborator, deoarece semnele vizibile pot avea multiple explicații medicale. Evaluarea medicală este esențială pentru a stabili dacă simptomele persistente, precum căderea părului sau unghiile fragile, sunt cauzate direct de nivelul scăzut de feritină din organism.
În cadrul sistemelor de sănătate, monitorizarea micronutrienților este vitală pentru prevenirea bolilor cronice. Deși Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel al feritinei sub 15 ng/ml pentru identificarea deficitului la adulți și copii, unii cercetători avertizează că un prag atât de scăzut poate lăsa multe cazuri fără diagnostic. Identificarea corectă a cauzei este fundamentală pentru a evita reapariția carenței după administrarea suplimentelor.