Sari la conținut
Ultima oră Consiliul UE a autorizat Franța să se alătere convenției pentru protecția țestoaselor marine
Voința Poporului
Sănătate

Depresia postpartum în România afectează mult mai mulți oameni decât în Europa, avertizează DSP Arad

Datele arată că în țara noastră prevalența este de 18,8%, comparativ cu media europeană de 9,3%.

3 min citire
Depresia postpartum în România afectează mult mai mulți oameni decât în Europa, avertizează DSP Arad
"File:Mother and Twins (10861935424).jpg" by Thomas from Philadelphia Area, USA is licensed under CC BY-SA 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0. · original · licență

Situația sănătății mintale în perioada perinatală reprezintă o problemă majoră în România, cu cifre mult peste media europeană. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Arad a emis un avertisment în cadrul Săptămânii Conștientizării Depresiei Postpartum, desfășurată între 25 septembrie și 1 octombrie. Instituția subliniază că această afecțiune nu este limitată doar la femei, afectând întregul nucleu familial și dezvoltarea copilului.

Conform datelor furnizate de DSP Arad, în România prevalența depresiei postpartum este de 18,8%, ceea ce înseamnă că aproximativ 19 bărbați din 100 se confruntă cu această problemă. Această cifră este semnificativ mai mare decât media din Europa, unde rata este de 9,3%, echivalând cu 9 bărbați din 100. La nivel global, prevalența medie este de 17,22%, însă în țările în curs de dezvoltare, raportul poate ajunge la o femeie din trei.

Problema este agravată de faptul că până la 50% dintre cazuri rămân nediagnosticate, din cauza stigmatizării și a fricii. DSP Arad precizează că depresia postpartum trebuie confundată cu starea de „baby blues”, care este tranzitorie și durează maximum două săptămâni. Depresia postpartum, în schimb, poate apărea în perioada perinatală și poate persista între trei și șase luni, existând chiar și situații critice care apar la patru ani după naștere.

Semnalele de alarmă includ tristețea profundă, furia, sentimentele de vinovăție, tulburările de somn și pierderea interesului față de copil. În cazurile severe, pot apărea gânduri de autovătămare sau de a face rău copilului. Factorii de risc identificați sunt antecedentele de anxietate, sarcinile cu risc ridicat, violența domestică, lipsa somnului și stresul ridicat, inclusiv în cazul părinților adolescenți sau al celor care sunt părinți singuri.

Pentru combatere, DSP Arad recomandă implicarea medicilor de familie în screening, care poate fi realizat prin chestionare simple la vizitele prenatale și după naștere. Un tratament adecvat, care poate include consiliere psihologică, grupuri de sprijin sau medicație compatibilă cu alăptarea, permite recuperarea completă pentru aproximativ 80% dintre femei. Este esențial ca diagnosticul să fie pus la patru-șase săptămâni sau la trei-patru luni după naștere.

Gestionarea sănătății mintale în perioada de creștere a copilului necesită o atenție sporită din partea sistemului de sănătate publică. În contextul unor provocări constante în domeniul prevenției, abordarea timpurie a afecțiunilor psihice este crucială pentru a evita transformarea unor simptome temporare în crize de sănătate pe termen lung, protejând astfel atât părinții, cât și dezvoltarea cognitivă a sugarului.

Surse

Sursa: MediaFax

Tot în Sănătate