O cercetare recentă realizată de specialiști din Australia a demonstrat că inima umană își păstrează o capacitate, deși limitată, de a produce noi celule musculare după un infarct. Această descoperire medicală schimbă paradigma stabilită anterior, conform căreia țesutul muscular cardiac afectat nu mai are nicio posibilitate de regenerare. Studiul subliniază că, deși procesul natural de refacere este prea slab pentru a înlocui complet țesutul pierdut, mecanismul biologic există și poate fi studiat.
Echipa de cercetători implicată în acest studiu provine de la Universitatea din Sydney, Institutul Baird și Royal Prince Alfred Hospital. Rezultatele, care au fost publicate în revista medicală Circulation Research, reprezintă prima demonstrație a acestui fenomen la oameni, după ce anterior acesta fusese observat doar la șoareci. Medicul Robert Hume, principalul autor al lucrării, a explicat că, deși inima rămâne cu o cicatrice după un episod de infarct, capacitatea de a regenera țesut muscular deschide noi perspective terapeutice.
Cercetarea a fost posibilă prin utilizarea unor probe de țesut cardiac prelevate de la pacienți în viață, în timpul unor intervenții de bypass coronarian. Profesorii Paul Bannon și Sean Lal au dezvoltat tehnica de prelevare a acestor mostre, obținute atât din zonele afectate, cât și din cele sănătoase ale inimii. Acest model de laborator, bazat pe țesut uman viu, permite studenților și medicilor să observe biologia inimii într-un mod mult mai fidel proceselor reale care au loc în organismul pacienților.
Deși descoperirea este promițătoare, cercetătorii avertizează că regenerarea naturală nu este suficient de puternică pentru a preveni efectele devastatoare ale unui infarct sever. Un astfel de eveniment poate duce la pierderea a până la o treime din celulele musculare ale inimii, provocând în timp insuficiență cardiacă. Obiectivul final al echipei este dezvoltarea unor terapii capabile să amplifice acest proces de mitoză, astfel încât inima să poată produce suficiente celule noi pentru a inversa procesul de degradare.
Profesorul Sean Lal, cardiolog specializat în insuficiență cardiacă, a menționat că au identificat deja anumite proteine implicate în regenerarea inimii. Utilizarea modelelor bazate pe țesut cardiac uman viu oferă date precise pentru dezvoltarea unor tratamente noi. În prezent, în Australia, aproximativ 144.000 de persoane trăiesc cu insuficiență cardiacă, însă se efectuează doar aproximativ 115 transplanturi cardiace pe an, ceea ce subliniază importanța găsirii unor alternative la transplant.
Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă de sănătate publică majoră la nivel global, fiind principala cauză de deces. În România, datele recente arată că peste 150.000 de persoane au murit în anul 2025 din cauza acestor afecțiuni, un număr care este de 2,5 ori mai mare decât media europeană. Această statistică evidențiază necesitatea urgentă a avansării metodelor de tratament și a înțelegerii mai profunde a mecanismelor de regenerare cardiacă.