Un nou model alimentar, cunoscut sub numele de dietă nordică, câștigă atenția cercetătorilor ca o alternativă viabilă la dieta mediteraneană. Acest regim, inspirat din obiceiurile culinare din Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda, este considerat de specialiști drept „dieta mediteraneană a Nordului”. Modelul pune accent pe ingrediente modeste și produse locale, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică a persoanelor care îl adoptă.
Conform studiilor publicate de The Conversation, dieta nordică se bazează pe alimente puțin procesate, care sunt esențiale pentru longevitate. Consumul de cereale integrale, în special secară și ovăz, împreună cu pește gras precum somonul, heringul și macroul, constituie pilonii acestui regim. Lista de alimente include, de asemenea, legume rădăcinoase, varză, mere, pere și fructe de pădure, toate contribuind la un profil de sănătate mult mai robust.
Eficacitatea acestui model a fost demonstrată prin studii clinice de amploare, inclusiv o cercetare care a monitorizat 57.053 de danezi pe parcursul a 12 ani. Rezultatele au indicat faptul că bărbații care au consumat frecvent alimente specifice acestui regim au avut un risc de deces redus cu 36% față de cei care nu au respectat modelul. Alte date clinice leagă dieta de scăderea riscului de accident vascular cerebral și de diabet de tip 2.
Un alt studiu desfășurat în Suedia pe durata unui an a confirmat beneficiile prin schimbarea unor alimente de bază. Participanții au înlocuit pâinea albă și pastele cu terciuri de ovăz și pâine de secară, folosind ulei de rapiță în loc de unt. Această tranziție a dus la îmbunătățiri vizibile ale nivelului glicemiei și al colesterolului, precum și la o reducere a inflamației și a grăsimii hepatice, factori critici pentru sănătatea generală.
Deși dieta mediteraneană rămâne un standard, dieta nordică este considerată mai ușor de urmat pentru cei care locuiesc în climate similare. Ambele modele încurajează consumul de plante, pește și grăsimi sănătoase, limitând carnea roșie și produsele ultraprocesate. Diferența majoră constă în utilizarea ingredientelor disponibile local, ceea ce poate reduce impactul asupra mediului prin evitarea transportului de produse exotice și costisitoare.
Pentru populația din România, multe dintre aceste principii sunt deja prezente în bucătăria tradițională prin utilizarea fasolei, varzei sau a fructelor de pădure. Totuși, tendința actuală de consum a produselor rapide și intens procesate a pus în pericol aceste obiceiuri sănătoase. Revenirea la alimente integrale și locale reprezintă o metodă eficientă de a preveni bolile cronice și de a asigura o viață mai lungă.