Un studiu recent condus de cercetători de la Universitatea din Sydney a analizat modul în care regimurile alimentare specifice pot influența indicatorii de vârstă biologică. Experimentul a implicat 104 bărbați și femei cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, care au consumat mese gata preparate livrate direct la domiciliu. Participanții au urmat o singură regulă simplă, fiind îndrumați să mănânce până la sațietate, fără a fi necesară numărarea caloriilor.
Echipa de cercetare, condusă de Alistair Senior, a utilizat metoda Klemera-Doubal (KDM) pentru a estima vârsta biologică pe baza parametrilor moleculari și cardiovasculari. Acest algoritm clinic corelează între șapte și cincisprezece markeri sistemici, printre care se numără tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, insulina, circumferința taliei și indicii de inflamație. Scopul principal nu a fost estetic, ci determinarea profilului fiziologic al organismului în raport cu vârsta cronologică a persoanelor testate.
Participanții au fost împărțiți în patru grupuri distincte, toate respectând un regim izoproteic de 14% din energia totală. Două grupuri au urmat diete bazate pe proteine mixte, de origine animală și vegetală, în timp ce celelalte două au optat pentru un model predominant vegetarian, cu 70% proteine din surse vegetale. Acestea din urmă au fost ulterior împărțite între opțiuni cu conținut ridicat de grăsimi și cele cu un conținut mai mare de carbohidrați.
Rezultatele au arătat că cele trei regimuri care nu erau bazate pe grăsimi ridicate au înregistrat o scădere clară a indicatorilor de vârstă biologică. Cea mai marcată diferență a fost observată în grupul omnivor cu conținut scăzut de grăsimi și aport de carbohidrați, care a consumat cereale integrale, fructe și legume. La finalul celor patru săptămâni, acest grup a prezentat un profil fiziologic estimat cu 3,5 până la 4,1 ani mai tânăr decât grupul de control.
Autorii studiului au precizat că termenul de „întinerire” ar putea fi o hiperbolă, deoarece organismul nu a dat înapoi ceasul biologic, ci a adoptat o amprentă biochimică mai tânără. Schimbările au fost observate prin reactivitatea extremă a glicemiei, a tensiunii arteriale și a lipidelor sanguine la modificarea dietei. Reducerea grăsimilor saturate industriale în favoarea fibrelor vegetale și a alimentelor naturale a dus la o realiniere imediată a valorilor metabolice.
Acest experiment subliniază cât de rapid poate răspunde „tabloul de bord” metabolic al corpului uman la schimbările nutriționale. Deși patru săptămâni nu sunt suficiente pentru a rescrie biologia unei vieți întregi, datele arată că eliminarea procesării industriale poate modifica rapid parametrii de sănătate. Rezultatele publicate în revista Aging Cell oferă perspective noi asupra modului în care alimentația influențează semnalele biochimice ale organismului.