Sari la conținut
Ultima oră Consiliul UE a autorizat Franța să se alătere convenției pentru protecția țestoaselor marine
Voința Poporului
Sănătate

Efecte rapide ale dietei vegane asupra metabolismului: Rezultate surprinzătoare în urma unui experiment

Un studiu recent arată că trecerea la o alimentație exclusiv vegetală poate afecta rapid capacitatea organismului de a gestiona glucoza și amoniacul.

3 min citire
Efecte rapide ale dietei vegane asupra metabolismului: Rezultate surprinzătoare în urma unui experiment
"DFC 3934 A colorful medley of freshly chopped fruits - pineapple grapes apple rings papaya and apricot pieces - piled together for a bright refreshing fruit salad" by PattayaPatrol is licensed under CC BY-SA 4.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/.

Un nou experiment de cercetare a evidențiat schimbări metabolice semnificative care apar la doar două zile de la trecerea la o dietă exclusiv vegetală. Cercetătorii au comparat două grupuri de șoareci, unul hrănit cu o dietă lactovegetariană ce conținea atât proteine vegetale, cât și animale, și unul care a primit doar surse vegetale. Rezultatele au arătat că această schimbare rapidă de regim alimentar influențează direct modul în care organismul gestionează resursele interne.

Pierre Maechler, profesor de fiziologie celulară și metabolism la Facultatea de Medicină a Universității din Geneva, a observat că șoarecii care au consumat doar proteine vegetale au prezentat o capacitate redusă de a produce glucoză. Ficatul animalelor a devenit mai puțin eficient în menținerea glicemiei în perioadele de post, un proces care depinde în mod normal de rolul aminoacizilor. În același timp, s-a constatat o scădere a activității fizice spontane a acestor animale.

Pe plan enzimatic, cercetătorii au identificat modificări în modul de gestionare a amoniacului prin scăderea producției enzimei glutamat-dehidrogenază (GDH). Această enzimă joacă un rol crucial în legătura dintre metabolismul proteinelor și cel al glucidelor, iar reducerea sa a dus la acumularea de amoniac în organism. Este important de menționat că sursa de proteină animală utilizată în acest studiu a fost cazeina, o proteină extrasă din lapte, nu carnea propriu-zisă.

Deși dieta vegană este considerată posibilă, Pierre Maechler avertizează că aceasta necesită o atenție sporită pentru asigurarea aportului de fier, calciu și proteine. El recomandă suplimentarea cu vitamina B12 și monitorizarea calității proteinelor, inclusiv a aminoacizilor cu catenă ramificată, precum leucina, izoleucina și valina. Printre sursele vegetale care pot ajuta la acest aport se numără tofu, nucile și lintea, fiind esențiale pentru menținerea echilibrului nutrițional.

Totuși, Dr. Neal Barnard, profesor de medicină la George Washington University School of Medicine, subliniază că metabolismul șoareic nu este identic cu cel uman. El menționează că enzima GDH studiată prezintă diferențe importante între specii și că studiul nu demonstrează că dieta vegană produce probleme hepatice la oameni. Alte cercetări pe oameni au asociat chiar alimentația vegetală cu un control mai bun al glicemiei și cu îmbunătățirea sănătății ficatului.

În cadrul studiilor de nutriție, diferențele dintre speciile animale și metabolismul uman reprezintă o provocare majoră pentru validarea rezultatelor. Deși modelele animale oferă indicii despre mecanismele biologice, tranlarea acestor date la populația umană necesită investigații suplimentare. Autorii cercetării consideră că următorul pas necesar este realizarea unor studii pe subiecți umani pentru a analiza efectele imediate ale schimbării surselor de proteine.

Surse

Sursa: MediaFax

Tot în Sănătate