Un nou studiu publicat în revista Nature Communications relevă modul în care consumul de cafea influențează creierul prin intermediul microbiomului intestinal. Cercetarea, finanțată de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), demonstrează că atât cafeaua cu cofeină, cât și varianta decofeinizată sunt asociate cu niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate. Această influență este mediată de conexiunea dintre intestin și creier, prin care microorganismele din tractul digestiv interacționează cu sistemul nervos central.
Cercetătorii au analizat un grup format din 31 de persoane care consumau cafea în mod regulat și încă 31 de persoane care nu consumau această băutură. Pentru a monitoriza schimbările, participanții au trecut prin evaluări psihologice și au furnizat probe de materii fecale și urină. Procesul a vizat urmărirea microorganismelor intestinale, a metabolismului și a stării de spirit, oferind date despre modul în care cafeaua modifică microbiomul și metaboliții, moleculele mici produse în timpul proceselor metabolice.
Metodologia studiului a inclus o perioadă de două săptămâni în care consumatorii reguli de cafea au renunțat complet la această băutură. În acest interval, cercetătorii au observat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali în comparație cu grupul de control. Ulterior, cafeaua a fost reintrodusă în dieta participanților fără ca aceștia să știe dacă primesc varianta cu cofeină sau cea decofeinizată, fiind împărțiți în două grupuri distincte pentru testare.
Rezultatele au indicat faptul că cele două tipuri de cafea produc efecte diferite asupra funcțiilor cognitive. Cafeaua decofeinizată a fost asociată cu îmbunătățirea proceselor de învățare și a memoriei, ceea ce sugerează prezența altor substanțe în cafea care contribuie la aceste beneficii. Pe de altă parte, cafeaua cu cofeină a fost legată de reducerea senzației de anxietate, de îmbunătățirea atenției și a vigilenței, precum și de un risc mai redus de inflamație.
Deși descoperirile sunt relevante, oamenii de știință subliniază că studiul a fost realizat pe un număr relativ mic de participanți. Din acest motiv, rezultatele nu pot demonstra în mod direct că consumul de cafea provoacă neapărat modificările observate în starea de spirit sau în sănătatea intestinală. Totuși, cercetarea oferă indicii importante despre axa microbiotă-intestin-creier, sistemul de comunicare bidirecțională prin care microorganismele din digestie interacționează cu creierul.
Studiul de față se încadrează într-un domeniu vast de cercetare, deoarece oamenii de știință studiază de mult timp posibilele efecte ale cafelei asupra digestiei, stării de spirit și sănătății generale. Deși mecanismele exacte prin care aceste efecte apar nu sunt încă pe deplin înțelese, această nouă abordare concentrată pe interacțiunea dintre microbiom și sistemul nervos aduce clarificări suplimentare asupra modului în care alimentația influențează sănătatea mentală.