Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită implementarea unor măsuri urgente pentru a asigura un un milion de lucrători suplimentari în sectorul sănătății europene. Obiectivul vizează perioada 2028–2034 și pune accent pe necesitatea de a crește efectivele din sănătate prin procese de formare și recrutare. Rezoluția a fost aprobată cu 514 voturi pentru, în detrimentul celor 61 de voturi împotrivă și 33 de abțineri, subliniind importanța acestui pas pentru stabilitatea sistemelor medicale.
Eurodeputații cer Comisiei Europene nu doar creșterea numărului de profesioniști, ci și crearea unor condiții de muncă care să permită păstrarea acestora în sistem. Se pune un accent deosebit pe necesitatea unor salarii echitabile, stabilitatea locurilor de muncă și reducerea volumului de birocrație care afectează personalul. Parlamentul propune, de asemenea, utilizarea burselor și a unor programe specifice pentru a atrage tinerii către profesiile medicale, oferind sprijin pentru specialitățile unde deficitul este cel mai accentuat.
O preocupare majoră este legată de siguranța profesională, Parlamentul propunând ca lipsa de personal să fie recunoscută drept un risc profesional. Loucas Fourlas a evidențiat presiunea extremă sub care se află spitalele, serviciile de îngrijire primară și cele de îngrijire pe termen lung. În acest context, se cere controlul raporturilor dintre numărul de medici sau asistenți și numărul de pacienți, pentru a preveni epuizarea profesională și pentru a asigura siguranța actului medical.
În ceea ce privește tehnologia, deși se pune accent pe telemedicină și inteligență artificială pentru a îmbunătăți accesul în zonele rurale, îngrijirea față în față rămâne prioritară. Eurodeputații subliniază că instrumentele digitale și diagnosticul asistat de inteligența artificială trebuie să fie utilizate ca suport, nu ca înlocuitor pentru personalul uman. Georgiana Theodorescu a avertizat că deficitul de personal duce la perioade de așteptare mai lungi pentru tratament și la o presiune insuportabilă asupra celor care lucrează deja în sistem.
Investițiile financiare sunt esențiale pentru succesul acestui plan, Parlamentul solicitând creșterea finanțării publice pentru sănătate. Ruggero Razza a susținut că este necesară o investiție strategică în oameni și în traseele de educație pentru a face profesiile medicale mai atractive. Deși rezoluția este o cerere politică importantă, aceasta nu stabilește automat un buget concret sau o sumă exactă de bani care să fie alocată pentru atingerea obiectivului de un milion de lucrători suplimentari.
În sistemul de sănătate din România, gestionarea resurselor și a deficitelor financiare reprezintă o provocare constantă. În contextul actual, Ministerul Sănătății a semnalat un deficit de 98 milioane lei în sistemul sanitar, ceea ce evidențiază dificultățile de finanțare din care suferă infrastructura medicală națională. Această situație reflectă presiunea financiară sub care se află serviciile de sănătate, în contextul necesității de a asigura atât tratamente avansate, cât și o gestionare eficientă a resurselor umane.