Sari la conținut
Ultima oră Consiliul UE a autorizat Franța să se alătere convenției pentru protecția țestoaselor marine
Voința Poporului
Sănătate

Explozie de cazuri de demență până în 2050: o criză sanitară globală care va dubla numărul de pacienți

Un studiu internațional avertizează că numărul persoanelor noi diagnosticate cu demență va ajunge la aproape 25 de milioane de cazuri anual până la jumătatea secolului.

3 min citire
Explozie de cazuri de demență până în 2050: o criză sanitară globală care va dubla numărul de pacienți
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

O nouă cercetare internațională publicată în revista JAMA Neurology avertizează că lumea se confruntă cu o criză sanitară globală în expansiune, reprezentată de creșterea alarmantă a numărului de cazuri de demență. Studiul, realizat de specialiști de la University of New South Wales din Sydney, Australia, estimează că numărul persoanelor noi diagnosticate cu această afecciune degenerativă se va dubla până în anul 2050. La nivel mondial, incidența ar putea crește de la 11,4 milioane de cazuri în 2023 la 24,7 milioane de cazuri în anul 2050.

Analiza a fost efectuată pe datele a aproape 40.000 de persoane, colectate din 22 de studii populaționale desfășurate în 18 țări și teritorii de pe șase continente. Cercetătorii au monitorizat peste 287.000 de ani-persoană, în cadrul cărora 3.001 participanți au dezvoltat boala. Rata globală standardizată în funcție de vârstă și sex a fost de 9,7 cazuri noi la 1.000 de ani-persoană, un indicator care permite compararea populațiilor în funcție de structura lor demografică și timpul de monitorizare.

Rezultatele studiului indică faptul că femeile sunt mult mai expuse riscului de a dezvolta această boală comparativ cu bărbații. După ajustarea statistică pentru vârstă, rata cazurilor noi a fost de 10,6 la 1.000 de ani-persoană în rândul femeilor, în timp ce la bărbați aceasta a fost de 8,6. De asemenea, o diferență majoră a fost observată între regiuni, deoarece țările cu venituri mici și medii prezintă o incidență de 13,6 la 1.000 de ani-persoană, ceea ce înseamnă cu aproximativ 64% mai mult față de cele cu venituri mari.

Autorul principal al cercetării, Perminder Sachdev, a subliniat că situația din țările cu venituri mici și medii este deosebit de îngrijorătoare. Aceste regiuni se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației, dar dispun de resurse mult mai puține pentru prevenție, diagnostic și îngrijire pe termen lung. Henry Brodaty, coautor al cercetării și director al Centrului pentru Îmbătrânirea Creierului Sănătos (CHeBA) al UNSW Sydney, a avertizat că sistemele de sănătate nu trebuie doar să reacționeze după apariția bolii.

În România, situația este critică, având în vedere că aproximativ 300.000 de persoane trăiesc deja cu demență, conform datelor Alzheimer Europe. În anul 2025, medicii de familie au raportat peste 12.000 de cazuri noi de boală Alzheimer, însă Institutul Național de Sănătate Publică avertizează că numărul real este probabil mult mai mare. Sistemul medical din țară nu dispune de infrastructura necesară pentru diagnosticare precoce sau centre specializate, lăsând povara îngrijirii în principal în sarcina rudelor.

Această problemă de sănătate publică afectează nu doar memoria, ci și capacitatea de gândire, limbaj și orientare a pacienților. Pe măsură ce boala avansează, persoanele pierd autonomia și ajung să aibă nevoie de supraveghere și ajutor permanent. Expertul Perminder Sachdev a cerut consolidarea capacității de asistență medicală la nivel global și investiții în date locale pentru a permite planificarea serviciilor în funcție de nevoile specifice ale fiecărei țări.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în Sănătate