Un nou studiu de percepție realizat în România evidențiază prezența fenomenului numit „Food Noise”, care reprezintă gândurile constante legate de mâncare. Aproape 8 din 10 români experimentează acest proces, deși majoritatea participanților nu erau familiarizați cu termenul științific. Studiul arată că 70,8% dintre respondenți nu au auzit de conceptul de Food Noise înainte de această cercetare, în timp ce doar 9% aveau deja o cunoștință despre acesta.
Fenomenul este explicat prin mecanisme biologice precum fluctuațiile glicemiei, inflamația cronică sau dereglările hormonale care controlează sațietatea. Deși 71% dintre participanți se gândesc la mâncare chiar și atunci când nu resimt foame reală, doar 17% atribuie acest comportament lipsei de voință. O treime dintre respondenți, respectiv 33%, consideră că acest proces este legat de stres și de contextul emoțional în care trăiesc, ceea ce indică o natură complexă a controlului poftei.
Expunerea la stimulii externi joacă un rol crucial în declanșarea acestor gânduri persistente. Cel mai frecvent factor care provoacă pofta în absența foamei este mirosul de mâncare, menționat de 27% dintre subiecți. Alți factori care influențează comportamentul sunt prezența vitrinelor și a rafturilor din magazine, de 10%, precum și reclamele difuzate la televizor sau pe internet, care sunt resimtite de 7% dintre cei care au participat la sondaj.
Impactul rețelelor sociale asupra percepției asupra propriului corp este semnificativ pentru o mare parte din populație. Aproximativ 36% dintre respondenți declară că mediul digital influențează modul în or de raportare la propria fizică, în timp ce 35% simt că acest lucru afectează relația cu alimentația. Această presiune este resimțită de 53% dintre participanți, în special în perioadele de vacanță, când imaginile cu corpuri perfecte sunt omniprezente pe platforme precum Instagram sau TikTok.
Comportamentele de compensare sunt o consecință directă a acestor experiențe, mulți români alegând metode pentru a gestiona greutatea. Peste jumătate dintre cei intervievați utilizează strategii precum restricțiile alimentare, aplicate de 21%, sau activitățile sportive suplimentare, menționate de 14%. În plus, 14% dintre respondenți aleg să sară peste mese, iar 12% recurg la autocritică și reproșuri mentale pentru a gestiona momentele în care consumă mai mult decât și-au propus.
România se confruntă cu o provocare majoră de sănătate publică, având o rată ridicată de suprapondere și obezitate. Conform datelor din World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de risc. Această realitate pune sub semnul întrebării eficacitatea abordărilor care se bazează exclusiv pe forța voinței, fără a ține cont de factorii biologici și de mediul social care influențează consumul de alimente.