Cercetătorii de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai au publicat două studii care demonstrează că fumul generat de incendiile de vegetație reprezintă un risc major pentru sănătate. Studiile arată că particulele fine, cunoscute sub numele de PM2.5, sunt asociate cu un risc crescut de spitalizare pentru boli cardiovasculare și respiratorii. De asemenea, expunerea la acest tip de poluare este legată de o rată de supraviețuire mai scăzută în rândul pacienților care suferă de cancer pulmonar.
Primul studiu, publicat în The Lancet Oncology, a analizat date de la 414.016 adulți cu vârsta de peste 65 de ani, diagnosticați cu cancer pulmonar. Cercetătorii au observat că, deși particulele PM2.5 din incendiile de vegetație reprezintă doar aproximativ 4% din totalul de PM2.5, ele sunt responsabile pentru aproximativ 17% din mortalitatea asociată expunerii totale. Această constatare indică o toxicitate semnificativ mai mare comparativ cu alte surse de poluare a aerului.
Al doilea studiu, apărut în Nature Communications, a analizat date de spitalizare din 20 de state americane, între anii 2006 și 2019. Analiza a inclus peste 57 de milioane de spitalizări pentru afecțiuni cardiovasculare și aproape 33 de milioane pentru boli pulmonare. Rezultatele arată că expunerea la PM2.5 din incendii este asociată cu riscuri crescute pentru afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boala cardiacă ischemică, hipertensiunea arterială, astmul și pneumonia.
Autorul senior al studiilor, dr. Yaguang Wei, subliniază că fumul de la incendiile de vegetație nu mai este doar o problemă regională, ci o provocare de sănătate publică națională. El precizează că politicile de sănătate și de mediu trebuie să țină cont atât de cantitatea de poluare, cât și de sursa acesteia. Particulele PM2.5 din incendii par să fie mai dăunătoare decât nivelurile echivalente de poluare provenite din alte surse de poluare.
Cercetătorii au observat că impactul este deosebit de puternic în rândul populațiilor de minorități rasiale și etnice, precum și al locuitorilor din zonele metropolitane. De asemenea, persoanele care trăiesc în comunități cu un nivel scăzut de educație și un grad ridicat de deprivare socio-economică sunt printre cele mai afectate. Studiile au fost realizate în colaborare cu Harvard T.H. Chan School of Public Health și Universitatea Stony Brook.
Această problemă de sănătate publică este accentuată de schimbările climatice, care determină incendii de vegetație tot mai frecvente și mai intense la nivel global. Pe măsură ce activitatea incendiilor crește, nevoia de a înțelege componentele chimice responsabile pentru această toxicitate devine o prioritate pentru protejarea sănătății publice în fața unui climat aflat în schimbare.