Hipertensiunea arterială este strâns legată de lipsa mișcării constante și de stresul continuu, factori care afectează echilibrul sistemului nervos. Lipsa activității fizice duce la o stare de alertă permanentă, în care senzorii din arterele renale transmit eronat creierului semnale pentru creșterea tensiunii. Acest mecanism perturbă coordonarea dintre inima și vasele de sânge, afectând modul în care sistemul nervos reglează pulsul și contracțiile cardiace prin substanțe chimice.
Activitatea fizică regulată funcționează ca un medicament, având un impact direct asupra sistemului nervos și asupra electricității inimii. Gabriela Răileanu, medic cardiolog aritmolog, explică faptul că mișcarea ajută la controlul impulsurilor care guvernează inima și vasele de sânge. Prin creșterea pulsului în timpul efortului, focarele electrice anormale care produc palpitații sau aritmii sunt suprimate, deoarece bateria normală a inimii preia dominanța ritmului cardiac.
Stresul și sedentarismul mențin sistemul nervos simpatic într-o stare de activare constantă, similară cu o situație de luptă. Rareș Nechifor, medic primar radiologie intervențională, precizează că, în condiții de stres continuu, receptorii nu mai răspund corect deoarece sunt stimulați permanent. Această stare de „accelerație” constantă face ca receptorii din arterele renale să forțeze creșterea tensiunii arteriale, afectând sănătatea generală a pacientului.
O soluție inovatoare pentru combaterea acestei afecțiuni este tratamentul endovascular, care a primit aprobare în anul 2024. Această procedură presupune introducerea unui cateter în vas pentru a recalibra receptorii din arterele renale care trimit semnale eronate către creier. Rareș Nechifor subliniază că, spre deosebire de tratamentul medicamentos care doar încearcă să potolească nivelul tensiunii, procesul de denervare simpatică vizează direct cauza problemei.
Tratamentul endovascular este destinat unor categorii specifice de pacienți care au nevoie de o abordare diferită de cea convențională. Aceasta include persoanele care nu își iau medicamentele, aproximativ 50% dintre pacienții hipertensivi conform statisticilor, precum și pe cei care nu răspund bine la terapia farmacologică sau nu o pot tolera. Intervenția permite o abordare mai apropiată de mecanismul de bază al bolii, oferind o alternativă pentru cei care nu beneficiază de controlul tensiunii prin metode standard.
Gestionarea sănătății cardiovasculare rămâne o provocare majoră în sistemul medical, mai ales în contextul unor presiuni bugetare semnificative. În România, deficitul din sectorul sănătății a depășit pragul de 8 miliarde de lei, o situație care pune sub presiune capacitatea de finanțare a serviciilor medicale și a infrastructurii de suport pentru pacienții cu boli cronice.