Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a anunțat intenția de a lansa un proiect-pilot pentru CNAS. Scopul principal al acestei inițiative este de a oferi industriei o predictibilitate sporită în ceea ce privește finanțarea spitalelor și a medicamentelor. Planul vizează implementarea unor mecanisme noi de plată și de stabilire a prețurilor la medicamente, cu o tentativă de funcționare a sistemului în decurs de 100 de zile.
Proiectul propus de Horațiu Moldovan include și introducerea unui medicament nou în lista celor compensate. În cazul în care această inițiativă va fi acceptată în cadrul bugetului multianual, există posibilitatea ca aceasta să fie extinsă la nivel național, acoperind întreaga țară. Președintele CNAS a subliniat că această măsură are un impact direct asupra bugetului, fiind necesară pentru stabilitatea sistemului de sănătate.
În cadrul unei întâlniri organizate la Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan a discutat cu producătorii de medicamente despre un tratament pentru hepatita C. Acest medicament ar putea fi utilizat de 100 de pacienți, însă implementarea depinde de resurse. El a semnalat totodată că Ministerul Sănătății a pierdut 20 de milioane de euro din fondurile europene, sumă care ar fi putut fi direcționată către finanțarea spitalelor sau pentru medicamente noi.
Pentru a asigura stabilitatea spitalelor, Horațiu Moldovan a insistat pe necesitatea unui buget multianual pentru Ministerul Sănătății. Un astfel de buget ar permite instituțiilor medicale să își stabilească planuri de dezvoltare pe termen lung. De asemenea, președintele CNAS a propus regândirea pachetului de servicii medicale de bază, prin definirea unui set clar de servicii acoperite din fonduri publice pentru o utilizare mai eficientă a resurselor.
O problemă critică identificată de Horațiu Moldovan este legată de sustenabilitatea sistemului prin salarizare. El a avertizat că, dacă Parlamentul nu va include în bugetul de stat pentru anul 2027 o majorare a salariilor în sectorul sanitar, sistemul va fi afectat grav. Majorarea este considerată esențială pentru a putea păstra personalul medical în România și pentru a menține funcționalitatea serviciilor de sănătate.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o subfinanțare semnificativă față de standardele europene. În timp ce la nivelul Uniunii Europene cheltuielile pentru sănătate reprezintă aproximativ 10% din PIB, în România acest procent este de doar 5,5% din PIB. Această discrepanță subliniază necesitatea urgentă de creștere a investițiilor publice pentru a alinia serviciile naționale cu media europeană și pentru a asigura tratamentele necesare populației.