Sari la conținut
Ultima oră Consiliul UE a autorizat Franța să se alătere convenției pentru protecția țestoaselor marine
Voința Poporului
Sănătate

Impactul biologic al mesei luate singur: cum influențează prezența unei persoane funcțiile organismului

Un nou studiu arată că prezența unei persoane apropiate poate ajuta la reglarea glicemiei și la o gestionare mai eficientă a stresului.

3 min citire
Impactul biologic al mesei luate singur: cum influențează prezența unei persoane funcțiile organismului
Foto: Adevărul

Un nou studiu publicat în septembrie 2026 în revista „Science Advances” relevă faptul că modul în care consumăm alimentele este influențat direct de contextul social. Cercetătorii au descoperit că prezența unei persoane apropiate poate modifica modul în care organismul reglează funcțiile de bază, un fenomen numit „fiziologie socială”. Această cercetare pune sub semnul întrebării obiceiul de a mânca singuri, pe fugă, în fața laptopului.

Experimentul privind răspunsul glicemic a implicat 108 persoane care au consumat 102 grame de pâine albă, echivalentul a 50 de grame de carbohidrați. În cadrul testelor, participanții au mâncat atât singuri, cât și în prezența partenerului de cuplu. Rezultatele au arătat că, atunci când persoana era însoțită, creșterea glicemiei a fost mai redusă, iar procesul de revenire la nivelul inițial a fost mult mai rapid decât în cazul mesei luate în izolare.

„Reglarea glicemiei nu ține doar de ceea ce mâncăm, ci și de persoana alături de care mâncăm”, explică Shir Atzil, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Studiile suplimentare au demonstrat că prezența unei persoane apropiate facilitează o reglare fiziologică mai eficientă și în situații de stres sau de expunere la frig. Totuși, cercetătorii precizează că acest efect nu poate înlocui o dietă echilibrată, mișcarea sau îngrijirea medicală necesară.

Psihoterapeutul drd. Victor Toriani explică faptul că masa luată împreună are un efect biologic măsurabil, care nu poate fi explicat doar prin contactul fizic. Atunci când mâncăm în timp ce lucrăm, apare fenomenul de „alimentație distrasă”, care duce la o recunoaștere mai slabă a sațietății. Acest comportament este asociat cu tendința de a consuma mai multe calorii ulterior în cursul zilei, ca o formă de compensare inconștientă a nevoilor organismului.

Problema consumului de mâncare în timpul activității profesionale este accentuată de faptul că atenția este împărțită între sarcinile de lucru și masă. Această distragere face ca creierul să primească semnale mai slabe despre cantitatea și tipul de alimente ingerate. Specialistul subliniază că pierdem nu doar plăcerea socială, ci și sprijinul fiziologic pe care prezența cuiva apropiat îl oferă organismului în mod automat, afectând procesele de reglare internă.

În cadrul societății moderne, obiceiurile alimentare au suferit transformări majore odată cu dezvoltarea platformelor de livrare a mâncării. Această evoluție a dus la trecerea de la un proces de gătit implicat, care unește întreaga familie, la un consum cvasi-pasiv de produse care sunt tratate pur și simplu ca o marfă. Această schimbare reduce componenta socială și afectivă a mesei, transformând un act de comunicare într-o simplă activitate de consum individual.

Tags: fiziologie socială, sănătate, nutriție, comportament alimentar, glicemie

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Sănătate