Bolile respiratorii cronice, precum BPOC și astmul sever, exercită o presiune constantă asupra sistemului de sănătate din România. Această presiune este accentuată de diagnosticul întârziat și de lipsa unui control adecvat al bolilor, ceea ce duce la exacerbări, prezentări la camera de gardă și internări costisitoare. Pe lângă cheltuielile medicale directe, aceste afecțiuni afectează economia prin concedii medicale și scăderea productivității la locul de muncă.
În România, BPOC afectează aproximativ 8,3% din populația generală, generând cheltuieli anuale de circa 264 de milioane de lei pentru 81.000 de cazuri de spitalizare. Această sumă reprezintă 1,1% din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. La aceste costuri se adaugă aproximativ 57.000 de spitalizări anuale cauzate de complicațiile cardiovasculare apărute la pacienții cu BPOC.
Durata spitalizărilor pentru pacienții cu BPOC depășește media națională de 5,5 zile pentru cazurile acute. În acest grup, 82% primesc îngrijiri timp de cel puțin cinci zile, comparativ cu 61% din restul populației spitalizate. Mai mult, 43% dintre pacienții cu BPOC rămân internați mai mult de opt zile, iar procentul celor care petrec cel puțin cinci zile în unitățile de terapie intensivă (ATI) este de 1,6%, fiind dublu față de restul populației.
Exacerbările acute sunt extrem de periculoase, peste 30% dintre cazurile de BPOC spitalizate prezentându-se cu astfel de episoade. O singură exacerbare moderată crește riscul de deces cu 17%, iar după două astfel de episoade într-un an, riscul crește cu 80%. De asemenea, probabilitatea unui infarct miocardic se dublează în primele cinci zile după o exacerbare moderată, iar până la 39% dintre decesele asociate BPOC au cauze cardiovasculare.
În ceea ce privește astmul, în România aproximativ un milion de oameni trăiesc cu această boală, dintre care 4% până la 10% suferă de astm sever. Pacienții cu astm sever necesită resurse medicale suplimentare prin consultații repetate și tratamente pentru episoade acute. Suprautilizarea corticosteroizilor orali în România este asociată cu efecte adverse grave, precum diabetul, osteoporoza sau tulburările metabolice, ceea ce crește consumul de servicii medicale.
Identificarea timpurie a persoanelor din grupele de risc prin utilizarea spirometriei și implicarea medicilor de familie poate reduce semnificativ presiunea asupra statului. Estimările indică faptul că reducerea agravărilor și a spitalizărilor ar putea genera economii anuale de până la 56,24 milioane de lei. Aceste economii ar proveni din reducerea internărilor continue, cu aproximativ 49,02 milioane de lei, și din reducerea spitalizărilor de zi, cu 7,22 milioane de lei.