O analiză internațională vastă, publicată recent în revista The Lancet, avertizează asupra consecințelor grave ale timpului petrecut în fața ecranelor. Studiul indică faptul că utilizarea telefoanelor ar putea costa omenirea aproximativ 2,8 milioane de ani de boală mintală. Cercetarea a sintetizat date din 121 de studii anterioare, bazându-se pe informații colectate de la 9 milioane de tineri adulți din diverse părți ale lumii.
Rezultatele cercetării evidențiază o legătură constantă între utilizarea compulsivă a ecranelor și apariția unor probleme de sănătate precum anxietatea și depresia. În special, expunerea la ecrane pentru mai mult de două ore zilnic a fost corelată cu episoade de depresie. Pe lângă aceste afecțiuni, autorii menționează și riscurile legate de calitatea scăzută a somnului, precum și posibile tulburări de dezvoltare neurologică, incluzând ADHD și autismul.
Echipa de experți, formată din specialiști din Europa, America de Nord și Asia, subliniază că timpul petrecut pe telefon înlocuiește activități esențiale precum somnul, sportul și întâlnirile față în față. Studiul avertizează că platformele digitale folosesc funcții specifice, concepute special pentru a crea dependență și pentru a menține utilizatorii online cât mai mult timp posibil. Acest comportament are un impact și asupra sănătății fizice, fiind responsabil pentru circa 240.000 de ani pierduți din cauza obezității.
Profesoara Ilona Kickbusch, coordonatoarea analizei, critică modul în care companiile de tehnologie gestionează impactul lor social. Ea susține că guvernele au permis acestor companii să își stabilească propriile reguli, favorizând modele de afaceri axate pe captarea atenției și colectarea datelor. Conform acestei viziuni, sănătatea utilizatorilor a fost tratată ca o chestiune secundară de către industria digitală, ceea ce necesită o acțiune globală coordonată și o transparență sporită.
Cercetătorii propun crearea unui organism internațional dedicat monitorizării efectelor digitale asupra copiilor și tinerilor, considerând că restricțiile de vârstă actuale sunt insuficiente. Medicul stagiar Salman Fitrat Khan a solicitat guvernelor să nu amâne implementarea măsurilor de protecție în așteptarea unor dovezi perfecte. Totuși, există și voci sceptice, precum profesorul Alan Woodward de la Universitatea din Surrey, care consideră că cererea de măsuri de precauție este o judecată de valoare, nu neapărat o constatare științifică.
Problematica sănătății publice și a impactului tehnologiei asupra comportamentului uman se înscrie într-un context global de monitorizare a riscurilor emergente. În timp ce societatea se adaptează la digitalizare, experții subliniază necesitatea unor reglementări stricte pentru a proteja sănătatea mentală a generațiilor viitoare. Deși există dezbateri privind cauzalitatea directă, presiunea pentru reglementarea modelelor de afaceri care exploatează atenția utilizatorilor este în creștere.