O serie de cercetări recente au identificat un total de 12 infecții care sunt direct asociate cu apariția bolilor canceroase la nivel global. Studiul pune accent pe faptul că cinci dintre aceste agenți patogeni sunt responsabili pentru majoritatea cazurilor raportate în întreaga lume. Această descoperire subliniază necesitatea unor măsuri de control mai riguroase pentru a reduce incidența acestor patologii grave în populația mondială.
Printre cele mai frecvente cauze se numără bacteria Helicobacter pylori, care afectează stomacul și a fost legată de aproximativ 760.000 de cazuri. Urmează virusul papiloma uman (HPV), care contribuie la circa 750.000 de cazuri de cancer. Alte infecții critice includ virusul hepatitei B, cu 360.000 de cazuri, virusul Epstein-Barr, cu 260.000 de cazuri, și virusul hepatitei C, care este asociat cu aproximativ 160.000 de cazuri identificate.
Coautoarea studiului, dr. Harriet Rumgay, a declarat că rezultatele subliniază rolul major pe care îl poate juca controlul infecțiilor în reducerea poverii globale a cancerului. Ea a precizat că aceste tipuri de cancer afectează în mod predominant țările cu venituri mici și medii. Autorii menționează că multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate prin strategii de vaccinare, tratament adecvat sau prin programe de screening periodic.
Oncologul american Joshua Cohen, care nu a participat la acest studiu, a oferit o perspectivă de nuanțare asupra riscurilor. El a explicat faptul că organismul elimină de obicei singur virusul HPV și că marea majoritate a pacienților cu infecții cu HPV, H. pylori sau hepatite B și C nu vor dezvolta cancer. Totuși, medicul recomandă vaccinarea împotriva HPV pentru persoanele sub 45 de ani și testarea pentru H. pylori pentru cei cu simptome de ulcer sau dureri de stomac.
Cercetătorii au recunoscut limitele acestui studiu, menționând că au lucrat pe baza unor estimări la nivel de populație, fără a monitoriza pacienți individuali. De asemenea, analiza s-a concentrat strict pe infecțiile despre care se știe deja că provoacă cancer, fără a include alte tipuri de agenți patogeni. Studiul subliniază că majoritatea tipurilor de cancer nu sunt cauzate de infecții, dar cele identificate rămân factori de risc majori.
Contextul sănătății publice evidențiază presiunea financiară pe care o exercită sistemele medicale. Conform datelor din studiul ASE, românii au plătit direct 33,6 miliarde de lei pentru sănătate în anul 2025, în timp ce cheltuielile totale ale sistemului au ajuns la aproape 128 de miliarde de lei. Aceste cifre reflectă complexitatea gestionării resurselor pentru prevenirea și tratarea bolilor cronice și a infecțiilor.