Industria parfumurilor traversează o perioadă de transformare sub influența utilizării tot mai frecvente a medicamentelor din clasa GLP-1. Producătorii de fragranțe experimentează acum arome neobișnuite, de la deserturi și cireșe, până la ingrediente precum susanul sau sosul Tabasco. Această schimbare de paradigmă vine din nevoia de a înțelege cum influențează tratamentele pentru reglarea apetitului percepția senzorială a consumatorilor care își reduc aportul alimentar.
Medicamente precum Wegovy, produs de Novo Nordisk, și Mounjaro, dezvoltat de Eli Lilly, acționează asupra mecanismelor de reglare a apetitului. Cercetătorii investighează dacă aceste tratamente pot cauza modificări ale gustului și mirosului. Paule Joseph, codirectoare a National Smell and Taste Center din cadrul institutelor americane de sănătate NIH, consideră plauzibilă existența unor efecte asupra sistemului care procesează stimulii chimici. Totuși, especialista avertizează că este prea devreme pentru a stabili exact modul în care aceste medicamente modifică percepția olfactivă.
Datele furnizate de compania de cercetare NIQ indică faptul că persoanele care utilizează tratamente GLP-1 cheltuiesc, în medie, cu 26% mai mult pe parfumuri decât consumatorii obișnuiți. Deși această cifră nu demonstrează o cauzalitate directă, utilizatorii tind să investească mai mult în produse de înfrumusețare. Laetitia Toupet, președintele global al brandului L’Oréal Paris, explică faptul că aceste achiziții ar putea compensa plăcerea oferită de mâncare prin alte forme de satisfacție senzorială.
Producătorul elvețian Givaudan studiază de aproximativ un an posibila legătură dintre tratamentele GLP-1 și preferințele pentru parfumuri. Compania dezvoltă compoziții care reproduc mirosul unor deserturi precum banoffee, panettone și cupcakes, concentrându-se pe note de cremă, lapte și aluat copt. Arnaud Guggenbuhl, directorul global de marketing pentru parfumuri fine la Givaudan, susține că ceea ce consumatorii nu mai pot mânca vor continua să savureze prin intermediul mirosurilor.
Tendințele de consum se extind și către note mai complexe, fiind observat un interes crescut din partea generației Z pentru arome sărate sau prăjite. Printre ingredientele experimentate se numără miso, orezul, trufele, matcha, cacao amară și chiar whisky sau tequila. Gregorio Sola, parfumier și director de creație la Puig, menționează că industria se îndreaptă spre compoziții sofisticate, deși aromele clasice de vanilie și combinațiile cu fistic rămân populare în piață.
Piața medicamentelor din clasa GLP-1 este estimată să atingă o valoare de 150 de miliarde de dolari până în anul 2030. În paralel, parfumurile inspirate de alimente, numite gourmand, au devenit a doua cea mai importantă categorie pentru inovația în domeniu, după aromele florale. Conform analizei Mintel, ponderea acestor produse în inovațiile de produs a crescut semnificativ, de la 9% în urmă cu doi ani la 24% în ultimul an.